INTERVIU „Peaky Blinders: The Immortal Man”: Cillian Murphy, Tim Roth, Rebecca Ferguson și Barry Keoghan despre cum s-a transformat un serial într-o familie și un film-eveniment
Despre conferința globală de presă pentru filmul „Peaky Blinders: The Immortal Man”, care a avut loc recent, se poate spune că nu a fost doar o simplă sesiune de întrebări și răspunsuri, ci mai degrabă o întâlnire caldă între oameni care au construit, în timp, ceva mai mult decât un serial: o lume. O lume care, așa cum avea să reiasă din fiecare intervenție, s-a transformat într-o familie.
- „Peaky Blinders: The Immortal Man”, de la serial la film
- Cillian Murphy, din nou în pielea lui Tommy Shelby: „Am trăit cu acest personaj 13 ani. Am crescut odată cu el”
- Rebecca Ferguson: „Am simțit imediat că sunt oameni deschiși, dispuși să creeze ceva frumos”
- Barry Keoghan, despre cheia personajului său: „M-am bazat pe propria experiență… pe absența tatălui meu”
- Tim Roth nu văzuse serialul înainte să ajungă în familia Peaky Blinders
- Războiul, motiv de film, dar și de tragedii în viața reală: „Mama mea lucra acolo”
- Trupa lui Murphy
- Când vezi „Peaky Blinders: The Immortal Man” pe Netflix
Playtech a fost martor la această conferință, astfel că, dacă ești fan Peaky Blinders, te asigur că, înaintea premierei de pe Netflix, ai vrea să știi câteva lucruri chiar de la actorii care joacă rolurile principale, pe care le poți citi în rândurile următoare, de vreme ce am sintetizat cele mai interesante comentarii.
„Peaky Blinders: The Immortal Man”, de la serial la film
Primul care a vorbit a fost Steven Knight, omul din spatele întregii povești. Cu o sinceritate dezarmantă, el a recunoscut că finalul sub formă de film fusese, la început, doar o ambiție aproape arogantă: „Am descoperit recent că am spus după primul sezon că vom încheia povestea în Al Doilea Război Mondial, printr-un film… și iată-ne aici”.
Knight a explicat, de asemenea, că și-a dorit dintotdeauna ca povestea să se încheie în Birmingham, în mijlocul bombardamentelor, un final care să reflecte nu doar destinul personajelor, ci și realitatea brutală a epocii. „Am vrut mereu să se termine așa… și cred că am reușit într-un mod magnific”, a spus el.
La rândul său, regizorul Tom Harper a completat această perspectivă cu una personală, vorbind despre trecerea timpului și despre cât de rar este să te întorci la un proiect după atâția ani. „Nu sunt mulți oameni care pot spune că au lucrat la ceva acum 13 ani și apoi s-au întors la el după alți 13 ani”, a spus el.
Pentru Harper, revenirea a fost mai mult decât o continuare, a fost o închidere de cerc. La început, nimeni nu știa ce va deveni Peaky Blinders. Era doar „un lucru în care simțeam că există magie”. Dar acea magie s-a transformat într-un fenomen global. „Nu ne-am imaginat niciodată amploarea pe care o va avea”, a recunoscut el.
Cillian Murphy, din nou în pielea lui Tommy Shelby: „Am trăit cu acest personaj 13 ani. Am crescut odată cu el”
În centru s-a aflat, inevitabil, Cillian Murphy, omul care l-a adus la viață pe Tommy Shelby. Pentru el, experiența a fost profund personală, după cum a mărturisit. „Se simte ca o familie atunci când funcționează”, a spus el, punctând pe faptul că echipa s-a exat pe factorul emoțional mai mult decât pe orice.
Murphy a vorbit inclusiv despre importanța de a avea oameni care înțeleg „ADN-ul Peaky Blinders”. Despre Tom Harper a spus că „a fost acolo de la început”, iar acest lucru a contat enorm. Dar, dincolo de echipă, actorul a vorbit despre propriul parcurs: „Am trăit cu acest personaj 13 ani. Am crescut odată cu el”.
Acest tip de continuitate este lucru rar în actorie, iar Murphy a recunoscut că probabil nu va mai experimenta ceva similar. Tocmai de aceea, filmul trebuia să aibă un sens clar: „Trebuia să-și justifice existența”.
Tema care a ghidat finalul a fost, ca întotdeauna, familia. Dar de data aceasta, într-o formă cât se poate de intimă, relația dintre tată și fiu.
Rebecca Ferguson: „Am simțit imediat că sunt oameni deschiși, dispuși să creeze ceva frumos”
Intrarea noilor actori în această „familie” a fost un moment delicat și nu a fost lipsit de emoție, evident. Rebecca Ferguson a descris experiența cu sinceritate „Cuvântul ‘onoare’ pare plictisitor, dar exact asta este”.
Ea a vorbit despre teama de a intra într-un univers deja format, unde totul pare „viu, aproape palpabil”. Și totuși, acea teamă s-a transformat rapid în siguranță: „Am simțit imediat că sunt oameni deschiși, dispuși să creeze ceva frumos”.
Pentru ea, cheia a fost libertatea creativă. Deși exista un scenariu, adevărata magie apărea „în cameră, când începi să lucrezi cu ceilalți”. Acolo începea „dansul”.
Barry Keoghan, despre cheia personajului său: „M-am bazat pe propria experiență… pe absența tatălui meu”
Barry Keoghan a adus o energie diferită, mai brută, mai viscerală. Pentru el, momentul în care l-a văzut pe Cillian Murphy în rolul lui Tommy Shelby a fost aproape intimidant: „E iconic”.
El a vorbit, în egală măsură, despre dorința de a face parte din acest univers încă de mult timp și despre emoția de a primi, în sfârșit, șansa. Dar ceea ce a dat profunzime interpretării sale a fost inspirația personală: „M-am bazat pe propria experiență… pe absența tatălui meu”.
Așadar, vulnerabilitatea pare să fi devenit cheia personajului său. Nu doar violența, nu doar impulsivitatea, ci nevoia profundă de apartenență. „E ca un pui care își caută tatăl”, a spus el, într-una dintre cele mai puternice imagini ale interviului.
Tim Roth nu văzuse serialul înainte să ajungă în familia Peaky Blinders
În contrast, Tim Roth a adus o doză de umor și detașare. La început, a glumit: „A fost… ok”. Dar apoi a recunoscut că experiența a fost cu adevărat specială.
Interesant este că Roth nu văzuse serialul înainte de a se alătura proiectului. A făcut asta intenționat: „Cred că aș fi fost mai supărat dacă l-aș fi văzut”.
Pentru el, impactul a venit, totuși, din altă direcție: realismul. „Totul era real… decorurile, costumele” / „E foarte rar să mai faci asta acum”.
Războiul, motiv de film, dar și de tragedii în viața reală: „Mama mea lucra acolo”
Unul dintre cele mai emoționante momente ale conferinței a venit atunci când discuția a ajuns la inspirațiile reale din spatele filmului. Steven Knight a povestit despre bombardarea fabricii BSA din 1940, un eveniment real, care a influențat direct deschiderea filmului.
„Mama mea lucra acolo”, a spus el. Deși nu era prezentă în noaptea tragediei, alți muncitori au murit. Această amintire a devenit fundamentul unei scene esențiale. „Am vrut să arăt că oricând putea cădea o bombă… fără motiv”.
Ideea, imprevizibilitatea și absurdul războiului, a fost reluată și de Cillian Murphy, care a adăugat impactul psihologic asupra personajelor: „Ce contează cu adevărat? Pentru ce lupți?”
În acest context, Tommy Shelby nu mai este doar un gangster sau un strateg, ci un om pus în fața propriilor valori.
Trupa lui Murphy
Murphy a vorbit despre colaborarea cu trupa Fontaines DC și despre modul în care muzica a fost creată în paralel cu filmările. „Scriau muzica în timp real, pe imagini”, a explicat el. Această sincronizare a contribuit la atmosfera unică a filmului.
La final, discuția s-a întors la ceea ce face un astfel de proiect cu adevărat special, oamenii. Rebecca Ferguson a sintetizat perfect această idee: „Cu cât ești mai pregătit, cu atât ești mai liber”.
Libertatea le-a permis actorilor să experimenteze, să improvizeze, să se surprindă reciproc. „Uneori e bine să arunci o minge neașteptată și să vezi ce face celălalt”, a spus ea.
Tom Harper a completat această imagine cu o metaforă elegantă: „Sunt ca niște dansatori… se mișcă unii în jurul altora”.
Această coregrafie invizibilă, această încredere reciprocă, este ceea ce a transformat filmul într-o experiență cât se poate de sinceră.
În cele din urmă, Tim Roth a oferit o perspectivă simplă, dar de impact, aș spune. El a povestit cum obișnuia să stea pe platou chiar și când nu filma, doar pentru a privi: „Știam că nu voi mai vedea prea curând un astfel de set”
Când vezi „Peaky Blinders: The Immortal Man” pe Netflix
„Peaky Blinders: The Immortal Man” pare să fie un omagiu adus modului clasic de a face cinema, unul bazat pe oameni, pe emoție și pe povești cât se poate de reale.
Conferința s-a încheiat simplu, cu mulțumiri, zâmbete, câteva glume. Dar dincolo de cuvinte, a rămas sentimentul că acest proiect nu este doar finalul unei povești, ci rezultatul a peste un deceniu de muncă, prietenie și pasiune care contează atât pentru oamenii din spate, dar mai ales pentru fanii înrăiți ai Peaky Blinders.
Și poate cel mai bine a fost spus, indirect, chiar de cei implicați: nu este doar un film. Este o moștenire.
Peaky Blinders: The Immortal Man poate fi văzut în exclusivitate pe Netflix începând de pe 20 martie.