Internetul devine tot mai ostil: peste 42% dintre europeni au întâlnit mesaje jignitoare sau discriminatorii. Cum stă România în clasamentul UE

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 42,3% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au întâlnit mesaje considerate ostile sau degradante la adresa unor persoane sau grupuri. Indicatorul se referă la experiențele raportate în cele trei luni anterioare sondajului. În România, proporția a ajuns la aproximativ 39%, ceea ce arată că fenomenul afectează o parte importantă a populației conectate la internet.

România, sub media europeană, dar cu o creștere îngrijorătoare

Datele pentru România indică o pondere de aproximativ 38,95% în 2025, față de 28,01% în 2023, potrivit informațiilor Eurostat incluse în documentele Comisiei Europene. Diferența este de aproape 11 puncte procentuale în numai doi ani, ceea ce sugerează o creștere considerabilă a expunerii declarate la conținut ostil.

Chiar dacă România se situează sub valoarea agregată a Uniunii Europene, rezultatul nu înseamnă că mediul online românesc este lipsit de probleme. Aproape patru din zece utilizatori au declarat că au observat mesaje ofensatoare sau discriminatorii, indiferent dacă acestea le erau adresate personal ori vizau alte persoane.

La nivel european, diferențele dintre state sunt importante. Irlanda înregistrează cea mai mare pondere, de 66,2%, urmată de Ungaria, cu 60,9%, Finlanda, cu 56,7%, și Slovacia, cu 56,2%.

La polul opus se află Letonia, cu 29,3%, Grecia, cu 29,4%, Germania, cu 33,7%, și Lituania, cu 33,8%.

Este important de precizat că media europeană de 42,3% a fost calculată pe baza celor 20 de state membre pentru care Eurostat dispunea de date, nu a tuturor celor 27 de țări ale Uniunii Europene.

De asemenea, cifrele măsoară expunerea declarată la asemenea mesaje, nu numărul efectiv al incidentelor și nici proporția persoanelor care au fost atacate direct.

Politica, originea etnică și orientarea sexuală, principalele motive ale atacurilor

Datele Eurostat arată că opiniile politice și sociale reprezintă principalul motiv perceput al ostilității din mediul online. La nivelul Uniunii Europene, 33,7% dintre utilizatori au declarat că au întâlnit mesaje agresive îndreptate împotriva unor persoane din cauza convingerilor politice sau sociale.

Pe locurile următoare se află originea rasială sau etnică, menționată de 25,5% dintre respondenți, orientarea sexuală, cu 23,4%, și religia sau convingerile personale, cu 22,8%.

Alte categorii vizate sunt persoanele atacate din cauza sexului, cu 16,9%, a dizabilităților, cu 11,5%, sau a vârstei, cu 8,8%.

Aceste procente nu trebuie adunate, deoarece aceeași persoană putea întâlni mai multe categorii de conținut ostil.

Rezultatele evidențiază faptul că divergențele de opinie și caracteristicile personale se transformă frecvent în motive de atac în spațiul digital. Comentariile de pe rețelele sociale, forumurile și alte platforme de comunicare pot amplifica asemenea comportamente.

Fenomenul devine cu atât mai relevant în contextul în care România se numără printre statele europene unde verificarea informațiilor întâlnite online este relativ redusă, potrivit unui alt set de statistici Eurostat.

Tinerii sunt cei mai expuși mesajelor ostile de pe internet

O altă concluzie importantă a cercetării este legată de vârstă. Expunerea la conținut agresiv este considerabil mai ridicată în rândul utilizatorilor tineri și scade treptat în cazul generațiilor mai în vârstă.

În Uniunea Europeană, 54% dintre utilizatorii de internet cu vârste între 25 și 34 de ani au întâlnit mesaje ostile sau degradante. Procentul este aproape identic în categoria 16–24 de ani, unde ajunge la 53,7%.

Pentru persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani, ponderea scade la 46,4%, iar pentru cele între 45 și 54 de ani ajunge la 38,9%. În cazul utilizatorilor de 65–74 de ani, procentul este de 28,1%.

Diferențe apar și între femei și bărbați. În categoria 16–24 de ani, 57,2% dintre tinere au declarat că au întâlnit asemenea conținut, comparativ cu 50,4% dintre tineri.

Datele nu demonstrează automat că tinerii sunt mai des ținta directă a atacurilor. O posibilă explicație este și expunerea mai mare la conversații publice și conținut distribuit pe platformele digitale.

În România, problema hărțuirii online și a mesajelor agresive rămâne relevantă atât pentru adolescenți, cât și pentru adulți. În funcție de gravitate și de circumstanțe, anumite comportamente pot depăși limitele unui conflict verbal și pot avea consecințe juridice.

Statisticile Eurostat pentru 2025 arată că ostilitatea online nu este un fenomen izolat, ci o experiență întâlnită de o parte semnificativă a utilizatorilor europeni. Iar creșterea observată în România între 2023 și 2025 subliniază necesitatea unei atenții sporite asupra modului în care sunt purtate discuțiile în spațiul digital.