Inteligența artificială a reușit să descifreze scrisul unor scribi de acum 3.500 de ani
Inteligența artificială începe să facă lucruri care până nu demult păreau rezervate exclusiv arheologilor cu nervi de oțel și multă cafea. Un nou sistem AI dezvoltat în Germania poate identifica stilurile individuale de scriere ale scribilor hitiți care au trăit acum aproximativ 3.500 de ani, analizând tăblițe antice din lut acoperite cu scriere cuneiformă.
Da, în 2026 avem AI care nu doar generează imagini bizare și rezumă emailuri, ci încearcă să afle cine a apăsat un bețișor în lut în Epoca Bronzului.
Proiectul a fost realizat de cercetători de la University of Würzburg și Academy of Sciences and Literature Mainz, care au creat un sistem numit Palaeographicum. Acesta analizează fotografii digitalizate ale tăblițelor și detectează diferențele subtile dintre semnele cuneiforme scrise de diferiți scribi.
Civilizația hitită a existat în Anatolia, pe teritoriul actual al Turciei, iar membrii săi foloseau sute de simboluri cuneiforme imprimate în lut umed cu ajutorul unui instrument special. În timp, multe dintre aceste tăblițe s-au spart, iar fragmentele au ajuns răspândite prin muzee din întreaga lume.
Aici începe coșmarul arheologilor, reconstruirea documentelor originale. Problema este că fragmentele trebuie potrivite manual, iar diferențele dintre stilurile de scriere sunt uneori extrem de subtile.
AI-ul poate identifica acum stilul fiecărui scrib hitit
Deși scribii foloseau aceleași simboluri de bază, fiecare avea propriile mici obiceiuri atunci când scria. Unii trasau semnele mai fluid, alții lăsau spații diferite între caractere sau apăsau instrumentul într-un anumit mod.
Palaeographicum compară aceste detalii și caută automat semne similare în baza sa de date uriașă. În prezent, sistemul are acces la aproximativ 70.000 de fotografii și peste cinci milioane de semne cuneiforme, scrie Greek Reporter.
Cercetătorul Daniel Schwemer spune că noul sistem schimbă complet modul în care se desfășoară cercetarea. O comparație de scriere între cinci fragmente de tăblițe putea dura anterior până la trei zile. Acum, același proces poate fi realizat în doar câteva minute.
Practic, AI-ul face într-un sfert de oră ceea ce înainte consuma zile întregi de muncă extrem de migăloasă. Și probabil fără să se plângă de dureri de spate sau de iluminarea proastă din laborator.
Mai mult decât atât, sistemul poate ajuta și la estimarea perioadei în care au fost create anumite fragmente. Tăblițele hitite nu conțineau date precise, iar cercetătorii încercau de mult timp să stabilească vechimea lor prin analiza stilului de scriere.
Cercetătorii vor ca AI-ul să recunoască automat fiecare scrib antic
Proiectul a pornit în cadrul inițiativei CuKa, desfășurată între 2018 și 2023 în colaborare cu TU Dortmund. După încheierea proiectului, cercetătorii au continuat să îmbunătățească sistemul pentru a putea procesa volume mult mai mari de imagini.
Profesorul Gerfrid Müller spune că echipa continuă antrenarea AI-ului și încearcă să implementeze funcții noi pe baza feedbackului primit de la cercetători.
Obiectivul final este și mai ambițios: identificarea automată a scribilor individuali pe baza stilului lor de scriere. Dacă sistemul va ajunge suficient de precis, istoricii ar putea reconstrui carierele unor scribi din lumea hitită și ar putea înțelege mai bine cum funcționa administrația acelei civilizații.
Sună aproape absurd când te gândești că o tehnologie asociată în prezent cu chatboturi, reclame automate și imagini generate din prompturi începe să fie folosită pentru a reconstrui biografiile unor oameni care au trăit cu milenii înainte de apariția alfabetului modern.
Dar exact aici AI-ul devine cu adevărat interesant: nu atunci când îți scrie un email corporatist în trei secunde, ci când reușește să scoată la lumină bucăți uitate din istoria umanității.