Infractorii cibernetici au vrut să dea lovitura cu AI, dar realitatea i-a cam dezumflat. Ce au descoperit cercetătorii

Inteligența artificială a fost prezentată adesea ca o armă care ar putea transforma radical criminalitatea informatică, de la atacuri mai sofisticate până la escrocherii automate mult mai greu de detectat. Un nou studiu sugerează însă că realitatea este, cel puțin deocamdată, mai puțin spectaculoasă: infractorii cibernetici sunt interesați de AI, dar nu par să obțină beneficii majore din folosirea ei.

Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au analizat peste 100 de milioane de postări de pe forumuri folosite de infractori cibernetici, prin baza de date CrimeBB. Concluzia lor este că hackerii discută mult despre AI, încearcă să o folosească, dar rezultatele sunt mai degrabă modeste.

AI-ul nu îi face automat hackeri mai buni

Potrivit studiului, citat de Euronews, nu există dovezi semnificative că instrumentele AI au îmbunătățit substanțial activitatea hackerilor, fie că vorbim despre învățare, dezvoltarea unor unelte mai eficiente sau spargerea sistemelor informatice.

Una dintre explicații este simplă: asistenții AI pentru programare sunt utili mai ales celor care știu deja să programeze. Pentru cineva fără bază tehnică solidă, un chatbot nu transformă peste noapte un începător într-un hacker capabil. Un mesaj citat în studiu rezumă bine problema: mai întâi trebuie să înveți programare pe cont propriu, abia apoi poți folosi AI cu adevărat eficient.

Cercetătorii spun că multe discuții de pe forumuri descriu instrumentele AI ca fiind „nu foarte utile”. Chiar și hackerii mai experimentați le folosesc mai ales pentru întrebări de cod sau pentru generarea unor notițe rapide, nu pentru atacuri revoluționare.

Unde este totuși folosită inteligența artificială

AI-ul pare să fie mai util în zone ușor de automatizat, cum ar fi crearea de boți pentru social media, unele escrocherii romantice, fraude SEO sau site-uri false împinse în rezultatele de căutare pentru câștiguri din reclame.

În schimb, modelele mari și populare, precum Claude, ChatGPT sau Codex, au filtre de siguranță care par să le pună probleme infractorilor. Mulți încearcă să ocolească aceste reguli, dar nu reușesc ușor. Din acest motiv, unii se orientează spre modele open-source mai vechi și mai slabe, mai ușor de manipulat, dar și mai puțin eficiente.

Concluzia este importantă: temerile legate de AI și criminalitatea informatică nu sunt nejustificate, dar studiul arată că, până acum, barierele puse de companiile AI par să funcționeze mai bine decât se credea. Cel puțin pentru moment, AI-ul nu i-a făcut pe infractorii cibernetici atât de puternici pe cât sperau ei sau se temeau experții.

Dacia și filtrul de particule la dieselurile vechi: ce obiceiuri îl înfundă și cum îl poți salva