Închiderea centralelor pe cărbune, explicată de Ilie Bolojan. Ce legătură are PNRR cu această decizie

Închiderea sau înlocuirea centralelor pe cărbune a devenit unul dintre cele mai dezbătute subiecte din domeniul energiei, mai ales după modificările aduse legii decarbonizării și avertismentele privind riscul pierderii unor fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, premierul demis Ilie Bolojan susține că renunțarea la centralele pe lignit și huilă nu a fost determinată în primul rând de politicile europene privind reducerea emisiilor, ci de faptul că multe dintre aceste capacități de producție nu mai sunt rentabile din punct de vedere economic.

Potrivit lui Bolojan, problema centralelor pe cărbune este una care persistă de mulți ani și nu poate fi explicată doar prin obiectivele asumate de Uniunea Europeană în cadrul Pactului Verde European.

Bolojan: „Era pur și simplu o realitate economică”

Într-un interviu acordat RFI România, Ilie Bolojan a explicat că multe dintre centralele pe cărbune care nu au fost modernizate generează pierderi importante și presupun costuri foarte ridicate de funcționare.

„Centralele pe cărbune, aşa cum s-a dovedit în această perioadă, nu de un an, doi, de mulţi ani de zile, erau ineficiente din punct de vedere economic şi înlocuirea lor nu era un deziderat ideologic sau neapărat de Green Deal, deşi în mod cert această idee de a reduce poluarea ţine şi de această ideologie. Era pur şi simplu o realitate economică care nu poate fi contestată”, a declarat fostul premier.

Acesta a adăugat că centralele care nu au fost modernizate „funcţionează în pierdere puternică”, ceea ce presupune „costuri masive” pentru sistemul energetic.

Vezi și:

De ce nu poate fi deocamdată demisă directoarea ANM, după scandalul cheltuielilor. Detaliul care blochează orice decizie

„Şi atunci, înlocuirea lor era o necesitate”, a concluzionat Bolojan.

De ce sunt considerate nerentabile centralele pe cărbune

În ultimii ani, producerea energiei pe bază de lignit și huilă a devenit tot mai costisitoare. Pe lângă cheltuielile de exploatare și întreținere, producătorii trebuie să achiziționeze certificate de emisii de carbon în cadrul sistemului european ETS. Cum prețul acestor certificate a crescut semnificativ în ultimii ani, costul energiei produse din cărbune a ajuns să fie, în multe situații, mai mare decât cel al energiei obținute din surse precum gazele naturale, energia nucleară sau regenerabilele.

În plus, multe dintre centralele pe cărbune din România au fost construite cu zeci de ani în urmă și necesită investiții importante pentru modernizare și pentru respectarea standardelor de mediu.

Parlamentul a modificat legea decarbonizării

Declarațiile lui Ilie Bolojan vin după ce Parlamentul a adoptat o nouă formă a legii decarbonizării, susținută de PSD. Potrivit noilor prevederi, capacitățile de producere a energiei pe bază de lignit și huilă nu vor putea fi scoase din exploatare înainte ca alte surse de producție cu emisii reduse de carbon să fie instalate, conectate la rețea și puse în funcțiune comercială.

Scopul modificării este evitarea unor probleme de securitate energetică și asigurarea faptului că energia produsă de centralele pe cărbune poate fi înlocuită fără a afecta alimentarea consumatorilor.

Miza depășește sectorul energetic

Noua lege ajunge acum la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. Șeful statului a anunțat însă că este pregătit să folosească toate instrumentele constituționale, inclusiv solicitarea reexaminării actului normativ, pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană.

Miza este una semnificativă. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că modificările aduse legii ar putea bloca cererile de plată cu numerele 5 și 6 din PNRR. Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite conform angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene, România riscă să piardă miliarde de euro destinate investițiilor în infrastructură, energie și alte proiecte de dezvoltare.

De aceea, dezbaterea privind viitorul centralelor pe cărbune nu privește doar politica energetică a țării, ci și accesul la fondurile europene și echilibrul dintre securitatea energetică, competitivitatea economică și tranziția către surse de energie cu emisii reduse.

Există o diferență de „plată” chiar și între agenții AI. Un studiu arată că varianta feminină a primit cu 10% mai puțin