Harta sărăciei din România. Zonele în care oamenii trăiesc cel mai greu, potrivit datelor oficiale

Diferențele dintre regiunile României continuă să fie uriașe, iar noile date oficiale publicate de Guvern arată o imagine îngrijorătoare pentru multe zone ale țării. În timp ce marile orașe și localitățile din jurul acestora beneficiază de oportunități economice și infrastructură mai bună, numeroase comune și sate din Moldova, Oltenia sau sudul Munteniei rămân blocate într-un cerc al sărăciei și al vulnerabilității sociale. Analiza realizată pentru anul 2024 scoate la iveală nu doar lipsa banilor, ci și probleme profunde legate de accesul la servicii, educație, încălzire și locuri de muncă.

Guvernul a publicat una dintre cele mai ample analize despre sărăcie

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a publicat vineri o analiză detaliată privind sărăcia la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale din România.

Raportul pentru 2024 utilizează date provenite de la mai multe instituții oficiale, printre care Institutul Național de Statistică, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării. Documentul urmărește indicele de sărăcie generală, un indicator care reflectă proporția persoanelor care trăiesc în condiții de sărăcie multidimensională.

Nu este analizată doar lipsa veniturilor, ci și existența unor probleme precum condițiile precare de trai, accesul redus la servicii și oportunitățile economice limitate.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

Potrivit raportului, „cele mai ridicate valori ale indicelui de sărăcie se regăsesc în Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și centrul Transilvaniei, unde lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale.”

Foto- Captură Raport ANALIZA EFICIENȚEI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE ȘI LOCALE

Localitățile în care indicele sărăciei a ajuns la cote alarmante

Datele oficiale arată că unele localități din România se confruntă cu niveluri extrem de ridicate ale sărăciei. Printre exemplele incluse în raport se află:

• Valea Moldovei, jud. Suceava – indice de sărăcie de 98%
• Socond, jud. Satu Mare – 94%
• Voinești, jud. Vaslui – 92%
• Dragu, jud. Sălaj – 92%
• Săuca, jud. Satu Mare – 91%
• Horgești, jud. Bacău – 87%
• Galbenu, jud. Brăila – 87%
• Mihăileni, jud. Sibiu – 86%
• Slobozia Bradului, jud. Vrancea – 86%
• Vișani, jud. Brăila – 85%

În aceste zone, oamenii se confruntă simultan cu lipsa infrastructurii, drumuri dificile, acces redus la spitale și școli și puține oportunități de angajare. Raportul arată că acești factori se amplifică reciproc și mențin comunitățile într-o stare de vulnerabilitate continuă.

Vezi și:

Harta sărăciei în Europa. Două regiuni din România, în topul zonelor cu risc social ridicat. Moldova nu este printre ele

Cresc indemnizațiile pentru copiii cu dizabilități și ajutoarele pentru familiile vulnerabile. Ce sume acordă Guvernul

Orașele mari și zonele metropolitane, la polul opus

Diferențele față de marile centre urbane sunt evidente. Potrivit analizei, localitățile urbanizate și zonele aflate în apropierea municipiilor mari înregistrează un indice de sărăcie foarte scăzut.

Raportul precizează că „UAT-urile urbane și urbanizate – în special din jurul municipiilor reședință de județ sau în zone metropolitane – prezintă un nivel al indicelui apropiat de zero, indicând condiții mai bune de viață, acces la servicii și oportunități economice diversificate.”

Printre localitățile unde indicele de sărăcie este foarte redus se află:

• Jucu, jud. Cluj: 0%
• Cristian, jud. Brașov: 2%

   

• Otopeni, jud. Ilfov: 3%

   

• Ghimbav, jud. Brașov: 3%

   

• Voluntari, jud. Ilfov: 12%

   

• Borș, jud. Bihor: 13%

   

• Afumați, jud. Ilfov: 14%
• Ghiroda, jud. Timiș: 14%

Sărăcia energetică afectează puternic zona arcului carpatic

Raportul analizează și fenomenul sărăciei energetice, care arată câți oameni nu își pot asigura un consum minim de energie pentru încălzire și trai decent.

Conform documentului, „harta scoate în evidență un grad ridicat de sărăcie energetică în zona arcului carpatic.”

Autoritățile explică fenomenul prin mai mulți factori: clima mai rece, perioadele lungi de încălzire, veniturile scăzute, locuințele vechi și accesul limitat la rețele moderne de energie.

Raportul mai arată că zonele cele mai puțin afectate de această problemă sunt București-Ilfov, Banatul, Crișana și vestul Transilvaniei, unde infrastructura este mai dezvoltată și veniturile sunt mai ridicate.

Mii de familii depind de ajutoare sociale

Analiza realizată pentru 2024 include și date privind beneficiarii Venitului Minim de Incluziune, principalul program de sprijin social destinat persoanelor aflate în dificultate.

Conform raportului, „se observă concentrații ridicate de beneficiari în județele din sudul țării (Teleorman, Dolj), în nordul Moldovei și în Transilvania – zone care corespund și cu cele cu indicatori demografici slabi și grad ridicat de sărăcie.”

Printre localitățile cu cei mai mulți beneficiari VMI se află:

• Slobozia Bradului, jud. Vrancea, nr. beneficiari: 3027
• Lungani, jud. Iași, nr. beneficiari: 2667
• Valea Moldovei, jud. Suceava: nr. beneficiari: 2511
• Râmnicelu, jud. Buzău, nr. beneficiari: 24666
• Band, jud. Mureș, nr. beneficiari: 2070
• Zimnicea, jud. Teleorman, nr. beneficiari: 1639
• Horgești, jud. Bacău: nr. beneficiari: 1888

Raportul atrage însă atenția că existența unor localități fără beneficiari VMI nu înseamnă automat că oamenii de acolo trăiesc bine. Documentul precizează că lipsa beneficiarilor poate indica și probleme legate de informare sau de accesul la serviciile sociale.

Depopulare și îmbătrânire accelerată în multe comunități

Concluziile generale ale raportului indică probleme demografice și sociale majore. Documentul vorbește despre „depopulare și îmbătrânire accelerată în majoritatea UAT-urilor, mobilitate geografică ridicată și concentrare în jurul centrelor urbane, disparități mari în ocupare și vulnerabilitate socială.”

Practic, multe sate pierd populație, tinerii pleacă spre orașe sau în străinătate, iar în urmă rămân comunități tot mai îmbătrânite și vulnerabile.

Google vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari într-o anume regiune. De ce consideră oamenii de știință proiectul o veste bună