Guvernul pregătește desființarea companiilor de stat care merg pe pierdere. Ce se întâmplă cu angajații
Reforma administrației publice ar putea aduce schimbări importante în organizarea instituțiilor și companiilor controlate de stat, inclusiv desființarea unor societăți care înregistrează pierderi de mai mulți ani, comasarea structurilor cu atribuții asemănătoare și reducerea personalului acolo unde reorganizarea o impune. Vicepremierul Marian Neacșu a anunțat luni, după ședința conducerii PSD, că autoritățile pregătesc o analiză a administrației centrale și a structurilor județene, iar una dintre priorități este eliminarea cheltuielilor considerate nejustificate, fără a afecta activitățile de interes strategic național.
Ce companii de stat ar putea fi desființate
Potrivit vicepremierului, reorganizarea nu va însemna închiderea automată a tuturor societăților care au datorii sau înregistrează pierderi, deoarece autoritățile vor analiza situația fiecărei companii, inclusiv importanța acesteia pentru economia și siguranța țării.
„Nu în ultimul rând, vor fi desființate societățile care istoric realizează pierderi, în măsura în care ele nu corespund unui interes strategic național”, a declarat Marian Neacșu.
Practic, o companie care consumă constant bani publici fără să ofere rezultate economice sau servicii considerate esențiale ar putea fi închisă, în timp ce o societate importantă pentru infrastructură, energie sau alte domenii strategice ar putea beneficia de un tratament diferit.
Vicepremierul a precizat că analiza ar putea conduce inclusiv la fuziuni, divizări și comasări, ceea ce înseamnă că unele instituții sau companii ar putea fi unite, iar altele reorganizate în structuri noi.
Ce se întâmplă cu angajații care își pierd locurile de muncă
Una dintre consecințele posibile ale reformei este reducerea numărului de angajați, mai ales în societățile care vor fi desființate și în structurile administrative unde există suprapuneri de atribuții.
Marian Neacșu a susținut că Guvernul va lua în calcul măsuri de protecție socială, inclusiv programe de reconversie profesională și soluții pentru reîncadrarea persoanelor afectate.
„Evident că vom lua în calcul toate elementele de protecţie socială necesare şi acestea vor viza în mod clar reconversia profesională şi încercarea de aşezare a personalului care ar putea să fie disponibilizat”, a declarat vicepremierul.
Acesta a explicat că Ministerul Muncii dispune de programe de finanțare care ar putea fi utilizate pentru sprijinirea persoanelor disponibilizate, însă nu a prezentat un număr estimat al posturilor care ar urma să dispară.
Restructurări în instituțiile județene și mai puține controale pentru firme
Reforma ar urma să vizeze și structurile teritoriale ale instituțiilor centrale, unde Guvernul consideră că există numeroase atribuții care se suprapun.
„Aici vor fi foarte multe restructurări în structura acelor centre județene”, a precizat Marian Neacșu.
Pentru cetățeni și firme, reorganizarea ar putea însemna schimbarea instituției la care trebuie depuse anumite documente sau reducerea numărului de autorități care verifică aceeași activitate, însă efectele concrete vor depinde de forma finală a reformei. Astfel, vicepremierul a oferit exemplul controalelor din alimentația publică, unde reprezentanții Autorității Sanitar-Veterinare, ai Protecției Consumatorului și ai Inspecției Sanitare pot verifica aspecte similare.
„Vin reprezentanţii de control de la Autoritatea Sanitar-veterinară şi verifică nişte lucruri, să spunem bunăoară, situaţia din alimentaţia publică. Vin cei de la Protecţia Consumatorului şi verifică aceleaşi lucruri, vin cei de la Inspecţia Sanitară şi verifică aceleaşi lucruri. Astea vrem să evităm”, a explicat acesta.
Câți bani ar putea economisi statul din reorganizare
Deși Guvernul urmărește reducerea cheltuielilor publice, Marian Neacșu a recunoscut că este dificil de estimat în prezent impactul bugetar al măsurilor. Drept urmare, vicepremierul a amintit că o ordonanță anterioară avea un impact bugetar estimat inițial la aproximativ 3,6 miliarde de lei pentru 2026, însă, potrivit informațiilor preliminare discutate cu Ministerul Finanțelor, sumele realizate până acum ar fi de numai 700–800 de milioane de lei.
Diferența arată că economiile sau veniturile estimate în momentul adoptării unei reforme nu se concretizează întotdeauna la nivelul anticipat.
Pentru moment, reorganizarea anunțată nu reprezintă o listă definitivă de instituții care vor fi închise sau de angajați care vor fi concediați. Următorul pas este analiza fiecărei structuri, stabilirea măsurilor concrete și adoptarea actelor normative necesare, astfel încât să fie clar ce societăți dispar, care vor fi comasate și cum vor fi protejate persoanele afectate.