Google este acuzat că a defrișat 300 de hectare de pădure pentru un centru de date AI în Finlanda

Google este acuzat că a distrus aproximativ 300 de hectare de pădure din Finlanda pentru a face loc unui centru de date destinat dezvoltării infrastructurii AI. Suprafața este echivalentă cu aproximativ 500 de terenuri de fotbal, iar criticii companiei susțin că lucrările au început înainte de finalizarea evaluării impactului asupra mediului.

Cazul readuce în atenție costurile ecologice ale extinderii rapide a infrastructurii necesare pentru AI. Centrele de date au nevoie de suprafețe importante de teren, energie și sisteme de răcire, iar dezvoltarea lor provoacă tot mai multe conflicte între companiile de tehnologie și comunitățile locale, scrie TechRadar.

Google, acuzat că a defrișat sute de hectare în Finlanda

Potrivit informațiilor citate de AFP, aproximativ 300 de hectare de pădure au fost defrișate în Finlanda în zona destinată unui proiect Google. Hanna Halmeenpää, președinta Finnish Association for Nature Conservation, a declarat că imaginile din satelit indică faptul că au fost tăiate inclusiv suprafețe naturale care ar fi trebuit protejate.

Problema ridică semne de întrebare și în privința momentului în care au fost realizate lucrările. Defrișarea ar fi avut loc înainte de finalizarea unei evaluări privind impactul asupra mediului, ceea ce a alimentat criticile organizațiilor pentru protecția naturii.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Google își promovează public obiectivele de sustenabilitate și prezintă dezvoltarea AI ca pe un proces care poate fi compatibil cu protejarea mediului. Extinderea infrastructurii fizice necesare pentru centrele de date pune însă presiune suplimentară asupra terenurilor și resurselor naturale.

Microsoft încearcă să integreze centrele de date în peisaj

Google nu este singura companie Big Tech criticată pentru impactul infrastructurii AI. Microsoft a prezentat proiecte prin care încearcă să integreze centrele sale de date în mediul înconjurător, inclusiv prin refacerea unor zone umede și amenajarea unor grădini.

Strategia a fost primită cu scepticism de unii activiști. Adrian Shelley, directorul pentru Texas al organizației Public Citizen, a descris abordarea drept „lipstick on a pig”, sugerând că elementele inspirate de natură nu rezolvă problemele de fond asociate centrelor de date.

Vezi și:

Clădirile inteligente consumă mai puțină energie: Schneider Electric arată cât poate reduce AI factura la utilități

Huawei și Qualcomm au încheiat un acord major privind brevetele. Contractul acoperă 5G, AI și tehnologii de calcul

Criticile devin și mai puternice atunci când este luată în calcul sursa energiei. Shelley a atras atenția că unele dintre centrele de date ar urma să fie alimentate de centrale pe gaz din apropiere, cu emisii importante de poluanți.

„Nu pot vedea cu adevărat niciun nivel de investiție în biomimetism care să facă o centrală pe gaz un vecin dezirabil”, a declarat acesta.

Emisiile Microsoft au crescut odată cu infrastructura AI

Extinderea centrelor de date are deja un efect vizibil asupra amprentei de carbon a Microsoft. Compania a estimat că emisiile sale au crescut cu 25% în 2025, principalul factor indicat fiind extinderea infrastructurii pentru centrele de date.

Microsoft a investit masiv în infrastructura necesară dezvoltării AI, iar această strategie presupune construirea unor noi facilități în mai multe regiuni. Compania încearcă în același timp să reducă impactul asupra mediului prin proiecte de restaurare a ecosistemelor și prin integrarea unor elemente naturale în jurul centrelor.

Pentru critici, însă, aceste măsuri nu sunt suficiente dacă extinderea infrastructurii presupune în continuare defrișări, consum ridicat de energie sau utilizarea unor surse de alimentare poluante. Diferența dintre obiectivele de sustenabilitate prezentate public și efectele concrete ale noilor proiecte devine astfel o temă tot mai disputată.

Comunitățile locale încep să se opună centrelor de date AI

Nemulțumirea față de extinderea infrastructurii AI nu se limitează la Finlanda. În Statele Unite, mai multe comunități locale au început să conteste proiectele de construire a unor centre de date, invocând probleme precum zgomotul, degradarea mediului și transformarea terenurilor.

În Texas, Pamela Griffin, o locuitoare din Taylor, se opune unui proiect care ar urma să transforme un teren din apropierea casei sale într-un centru de date. Griffin susține că un act din 1999 prevedea ca suprafața respectivă să fie păstrată ca parc, iar această destinație nu ar fi fost respectată.

Astfel de conflicte ar putea deveni mai frecvente pe măsură ce companiile de tehnologie continuă să investească în AI și au nevoie de noi spații pentru infrastructura de calcul. Pentru comunitățile aflate în apropierea acestor proiecte, beneficiile economice promise trebuie puse în balanță cu efectele asupra terenurilor, resurselor și calității vieții.

Presiunea este cu atât mai mare cu cât dezvoltarea AI continuă să genereze investiții uriașe în centre de date. Pe măsură ce această infrastructură se extinde, disputele privind impactul asupra mediului sunt tot mai greu de separat de discuția despre viitorul industriei.