Ficatul gras devine următoarea mare epidemie globală: aproape 2 miliarde de oameni ar putea fi afectați până în 2050
O boală despre care, până nu demult, se vorbea mai ales în cercuri medicale începe să capete dimensiunile unei urgențe globale. Este vorba despre MASLD, boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, cunoscută anterior sub numele de ficat gras non-alcoolic. Potrivit unui nou studiu, această afecțiune ar putea ajunge să afecteze 1,8 miliarde de oameni până în 2050, pe fondul creșterii obezității, glicemiei ridicate și al schimbărilor de stil de viață la scară mondială.
Cifrele sunt deja uriașe. În 1990, aproximativ 500 de milioane de persoane trăiau cu această boală. Până în 2023, numărul a urcat la 1,3 miliarde, ceea ce înseamnă o creștere de 143% în numai trei decenii. Astăzi, aproximativ una din șase persoane la nivel global este afectată, iar ritmul de creștere arată că problema nu mai poate fi tratată ca una secundară în marile politici de sănătate publică.
O boală tăcută, dar tot mai răspândită
Ceea ce face MASLD cu adevărat periculoasă este discreția sa. În multe cazuri, boala nu provoacă simptome clare în fazele timpurii, iar numeroși pacienți află că o au abia după investigații făcute din alte motive. Tocmai această lipsă de semnale evidente o transformă într-un risc major: afecțiunea poate avansa lent, aproape invizibil, până când apar complicații serioase, inclusiv ciroză sau cancer hepatic.
Studiul arată că boala este mai frecventă la bărbați decât la femei și are cele mai mari rate de prevalență la vârste înaintate, în special între 80 și 84 de ani. Totuși, numărul cel mai mare de persoane afectate se află în grupe de vârstă mai tinere, în jur de 35-39 de ani la bărbați și 55-59 de ani la femei. Asta sugerează că nu mai vorbim despre o problemă izolată a vârstei a treia, ci despre o afecțiune care lovește tot mai devreme și care se leagă strâns de degradarea sănătății metabolice la adulții activi.
Cercetătorii spun că principalul factor care alimentează impactul global al bolii este glicemia ridicată, urmată de indicele de masă corporală crescut și de fumat. Cu alte cuvinte, MASLD este legată direct de epidemia de obezitate și de explozia cazurilor de diabet de tip 2. Nu este doar o afecțiune a ficatului, ci un semnal de alarmă despre felul în care stilul de viață modern destabilizează întregul metabolism.
De ce următorii ani vor conta enorm
Deși numărul cazurilor crește accelerat, studiul aduce și o nuanță importantă: impactul total asupra sănătății, măsurat în ani pierduți prin boală sau deces, a rămas relativ stabil. Asta poate însemna că tratamentele, monitorizarea și îngrijirea s-au îmbunătățit, iar o parte tot mai mare dintre cazuri este identificată în stadii mai puțin avansate. Totuși, această aparentă veste bună nu schimbă fondul problemei: mai mulți pacienți înseamnă automat și mai multe persoane expuse complicațiilor severe în anii următori.
Autorii studiului atrag atenția că boala trebuie tratată ca o prioritate globală de sănătate publică. Regiunile din Africa de Nord și Orientul Mijlociu au deja rate disproporționat de mari, dar creșteri importante apar și în alte părți ale lumii. Mesajul este clar: fără politici mai agresive de prevenție, campanii de conștientizare și intervenții orientate spre obezitate și controlul glicemiei, povara acestei afecțiuni va continua să explodeze.
Dincolo de cifre și de proiecții, concluzia este una foarte simplă. Ficatul gras nu mai este o problemă marginală, descoperită întâmplător la analize. Devine rapid una dintre marile boli ale lumii moderne, strâns legată de felul în care mâncăm, ne mișcăm și ne îmbolnăvim metabolic. Iar dacă tendința actuală continuă, până la jumătatea secolului aproape 2 miliarde de oameni ar putea trăi cu o boală care, de cele mai multe ori, tace exact până când devine cu adevărat periculoasă.