Ebola ridică din nou semne de întrebare. Experții nu știu încă de unde a pornit focarul care a pus OMS în alertă

La aproape un secol și jumătate după ce medicul britanic John Snow a demonstrat că epidemiile pot fi oprite atunci când este identificată sursa infecției, specialiștii se confruntă cu o problemă care continuă să apară și în prezent: uneori, originea unui focar rămâne necunoscută mult timp.

Acesta este și cazul actualului focar de Ebola din Republica Democrată Congo, unul dintre cele mai mari înregistrate în ultimii ani. Deși Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de urgență de sănătate publică la nivel internațional, cercetătorii nu au reușit încă să stabilească exact cum a început epidemia și cine a fost primul pacient infectat, scrie Vox.

De ce este atât de important să afli cum începe un focar

Pentru public, identificarea sursei unei epidemii poate părea doar un detaliu istoric. În realitate, specialiștii spun că această informație este esențială pentru limitarea răspândirii bolii și pentru prevenirea unor situații similare în viitor.

În cazul actualului focar de Ebola, autoritățile sanitare au confirmat sute de cazuri și zeci de decese. Primele infecții identificate oficial au apărut în aprilie, însă există indicii că virusul ar fi circulat neobservat încă din primele luni ale anului.

Vezi și:

Ai un copac bătrân în curte? Noile reguli interzic tăierea, dar aduc despăgubiri pentru proprietari

Situația este complicată de faptul că epidemia este provocată de tulpina Bundibugyo, o variantă mai rar întâlnită a virusului Ebola. Aceasta diferă semnificativ de alte tulpini cunoscute și nu beneficiază în prezent de vaccinuri sau tratamente aprobate special pentru combaterea sa.

În plus, conflictele armate și problemele de securitate din anumite regiuni ale Republicii Democrate Congo îngreunează activitatea echipelor medicale și procesul de identificare a contactelor persoanelor infectate.

Experții subliniază că descoperirea modului în care a început epidemia nu are legătură cu găsirea unui vinovat. Scopul este înțelegerea mecanismelor care au permis apariția și răspândirea bolii, astfel încât autoritățile să poată interveni mai eficient în viitor.

Ebola și hantavirus arată cât de dificil este să urmărești originea unei epidemii

Problema nu este specifică doar virusului Ebola. Un alt exemplu recent este cel al focarului de hantavirus care a atras atenția comunității medicale internaționale.

Deși cercetătorii au formulat mai multe ipoteze privind locul în care au apărut primele infectări, dovezile definitive lipsesc și în acest caz. Tocmai această incertitudine face mai dificilă elaborarea unor măsuri eficiente de prevenție.

Istoria epidemiologiei oferă numeroase exemple similare. Chiar și în cazul celei mai devastatoare epidemii de Ebola din Africa de Vest, desfășurată între 2014 și 2016, identificarea pacientului zero nu a fost suficientă pentru a explica exact cum a avut loc transmiterea inițială a virusului de la animale la oameni.

Specialiștii avertizează că astfel de situații ar putea deveni mai frecvente în viitor. Distrugerea habitatelor naturale, extinderea activităților umane în zone sălbatice și schimbările climatice cresc riscul apariției unor noi boli transmisibile de la animale la oameni.

În același timp, reducerea finanțării pentru programele internaționale de supraveghere epidemiologică și tensiunile geopolitice afectează capacitatea comunității globale de a detecta rapid amenințările sanitare.

Deși actualele focare de Ebola și hantavirus sunt departe de amploarea pandemiei de COVID-19, ele reprezintă un semnal de alarmă pentru sistemele de sănătate din întreaga lume. Experții atrag atenția că următoarea mare criză epidemiologică nu este o posibilitate îndepărtată, ci o certitudine statistică.

Vești bune pentru cei care zboară de pe Otopeni. Schimbările care promit să reducă aglomerația