Dușurile reci ar putea reduce zilele de concediu medical. Ce au descoperit cercetătorii într-un experiment cu 719 persoane
Dușurile reci ar putea avea efecte interesante asupra sănătății, iar un experiment realizat pe 719 persoane a scos la iveală o legătură neașteptată: cei care au adoptat acest obicei au lipsit mai puține zile de la serviciu din cauza bolilor. Cercetarea a identificat și o îmbunătățire a stării de bine psihologice, deși efectele asupra sănătății fizice nu au fost suficient de puternice pentru a fi considerate semnificative statistic.
Rezultatele provin dintr-o analiză care a reunit trei studii controlate randomizate, realizate de psihologul Lena Glaser în cadrul cercetării sale doctorale la Universitatea din Basel, Elveția. Investigația a urmărit atât efectele dușurilor reci, cât și factorii psihologici care îi determină pe oameni să adopte obiceiuri noi.
Persoanele care au făcut dușuri reci au lipsit mai puțin de la serviciu
Cea mai importantă observație a cercetării a fost legată de absențele de la locul de muncă. În analiza cumulată a celor trei studii, care au inclus 719 participanți, persoanele care au făcut în mod regulat dușuri reci au raportat cu 31% mai puține zile de concediu medical decât cele care nu au adoptat acest obicei.
Diferența a fost vizibilă și în comparația cu persoanele care au preferat în principal apa caldă. Grupul care a făcut dușuri reci a raportat cu 26% mai puține zile în care s-a confruntat cu probleme de sănătate.
Rezultatele amintesc de cele ale unui studiu din 2016, care identificase o reducere de 29% a absențelor de la serviciu din cauza bolilor în rândul persoanelor care făceau dușuri reci. Cercetarea respectivă nu observase însă o scădere a numărului de zile în care participanții se simțeau bolnavi.
Noua analiză sugerează că efectul ar putea fi mai amplu decât se credea inițial, întrucât diferențele au fost observate atât în ceea ce privește zilele de boală raportate, cât și absențele de la locul de muncă.
Într-un articol științific publicat în format preprint, Lena Glaser și ceilalți cercetători susțin că rezultatele indică o posibilă reducere a pierderilor de productivitate asociate problemelor de sănătate. Lucrarea a fost trimisă spre publicare în Journal of Health Psychology.
Ce s-a schimbat în starea de bine a participanților
Experimentul a urmărit și efectele asupra stării generale de bine. Persoanele care au făcut dușuri reci au raportat o ușoară îmbunătățire a bunăstării psihologice, potrivit chestionarelor completate în timpul cercetării.
Au fost observate și indicii privind o posibilă îmbunătățire a stării fizice, însă rezultatele nu au atins pragul de semnificație statistică. Prin urmare, nu se poate afirma că dușurile reci au produs o schimbare certă în sănătatea fizică a participanților.
Cercetătorii consideră totuși că observațiile legate de starea psihologică sunt relevante. La începutul experimentului, una dintre preocupări era că expunerea repetată la apă rece ar putea afecta negativ confortul și starea de bine. Datele obținute au indicat contrariul, cel puțin în cazul participanților care au continuat să respecte programul.
Potrivit echipei, această îmbunătățire ar putea contribui indirect la reducerea factorilor care favorizează îmbolnăvirea și, implicit, absențele de la serviciu. Este însă o posibilă explicație, nu un mecanism demonstrat de experiment.
De ce au renunțat unii participanți la dușurile reci
Adoptarea acestui obicei nu a fost ușoară pentru toată lumea. Cercetătoarea Lena Glaser a observat că numeroși participanți au abandonat experimentul în primele două săptămâni. După această perioadă, rata renunțărilor a început să scadă.
În rândul celor care au respectat programul în cel puțin 70% din timp, între 77,3% și 90% au declarat că au făcut dușuri reci în fiecare săptămână, în funcție de studiul din care făceau parte.
Acest comportament sugerează că expunerea repetată la apă rece poate deveni mai ușor de tolerat pe măsură ce oamenii se obișnuiesc cu senzația. Glaser consideră că participanții au reușit treptat să se adapteze la noua rutină.
Există însă câteva limite importante ale cercetării. Rezultatele nu au trecut încă prin procesul de evaluare inter pares, astfel că nu au fost validate independent de alți specialiști. În plus, informațiile despre zilele de boală și starea de bine provin din declarațiile participanților, nu din măsurători medicale independente.
Un alt aspect important este că analiza a grupat participanții în funcție de frecvența reală cu care au făcut dușuri reci, nu exclusiv pe baza repartizării inițiale aleatorii. Din acest motiv, rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Ce efecte ar putea avea apa rece asupra sistemului imunitar
Cercetarea realizată de echipa Lenei Glaser nu a investigat mecanismele biologice prin care dușurile reci ar putea influența sănătatea. Totuși, alte studii oferă câteva indicii.
O cercetare publicată în 2024 a identificat semnale ale unui răspuns imunitar crescut în rândul persoanelor care au făcut dușuri reci. Efecte asemănătoare au fost observate și în cercetări care au analizat expunerea corpului la apă rece prin scufundare.
O posibilă explicație este că expunerea repetată la temperaturi scăzute influențează activitatea sistemului imunitar, ceea ce ar putea contribui la reducerea episoadelor de boală. Deocamdată, legătura dintre aceste reacții biologice și numărul mai mic de zile de concediu medical nu a fost demonstrată.
Dacă rezultatele vor fi confirmate de cercetări viitoare, dușurile reci ar putea reprezenta o intervenție simplă și ieftină pentru îmbunătățirea stării de sănătate, inclusiv în mediul profesional.
Pentru persoanele care vor să încerce această rutină, Lena Glaser recomandă o abordare treptată. Temperatura apei poate fi redusă progresiv, fără să fie necesară expunerea la apă foarte rece încă de la început. De asemenea, nu este obligatoriu ca apa să aibă aceeași temperatură în fiecare zi.