Documentul fără de care zeci de mii de români nu pot ieşi la pensie. Mulţi habar nu au de unde se ia actul

Procesul de pensionare în România anului 2026 a devenit o adevărată cursă cu obstacole pentru zeci de mii de cetățeni care ignoră un detaliu birocratic fundamental: posesia fizică a carnetului de muncă. Deși trăim într-o eră a digitalizării, acest document pe suport de hârtie rămâne singura dovadă oficială a activității profesionale desfășurate înainte de anul 2001, momentul în care s-a făcut trecerea către evidența electronică. Fără acest act, persoanele care se apropie de vârsta de pensionare se află în imposibilitatea de a-și depune dosarul complet, riscând fie amânări nejustificate, fie calcularea unor pensii mult mai mici, deoarece perioade întregi de muncă rămân practic „invizibile” în fața Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Unde se află zeci de mii de documente neridicate

Realitatea din teren este critică, în ciuda campaniilor de scanare derulate de autorități. În depozitele Inspectoratelor Teritoriale de Muncă (ITM) din întreaga țară zac munți de documente care nu au fost niciodată revendicate după implementarea sistemului REVISAL. Situația variază considerabil de la un județ la altul, însă cifrele sunt alarmante:

• ITM București: Peste 30.000 de carnete nepreluate.
• ITM Bacău: Peste 14.000 de documente care își așteaptă titularii.
• ITM Argeș: Peste 13.000 de acte rămase în arhivă.
• ITM Caraș-Severin: Aproape 8.000 de carnete.
• ITM Ilfov: Peste 5.000 de documente neridicate.

Probleme similare sunt raportate constant și în județe precum Prahova, Constanța, Iași, Hunedoara, dar și în restul țării, unde foștii angajatori nu au returnat actele salariaților sau titularii pur și simplu nu au știut de unde să le preia.

Importanța strategică a carnetului de muncă în 2026

De ce este acest document atât de prețios, chiar și la 15 ani după ce evidența a devenit exclusiv electronică (ianuarie 2011)? Răspunsul stă în valoarea sa de arhivă oficială. Carnetul de muncă este esențial pentru:

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

• Dovedirea vechimii anterior anului 2011, perioadă în care REVISAL nu exista sau nu era complet.
• Stabilirea drepturilor la pensie, fiind principala modalitate de a certifica anii de cotizare până la finele anului 2010.
• Dosarul de pensie anticipată sau parțial anticipată, unde fiecare lună de vechime contează.
• Procese juridice sau situații speciale unde instituțiile solicită istoricul profesional oficial.

Lipsa acestui act poate împinge cetățeanul într-un scenariu complicat și costisitor. Conform Codului muncii:

„Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă”.

Practic, fără acest carnet, singura cale rămâne instanța de judecată.

Ce trebuie să faci pentru a recupera documentul

Recuperarea carnetului este un demers obligatoriu pentru orice român care dorește o pensie corectă. Documentul poate fi ridicat de titular, dar și de alte persoane în situații specifice. Dacă titularul a decedat, moștenitorii pot prelua actul în baza documentelor doveditoare. De asemenea, se acceptă ridicarea prin împuternicit cu procură notarială.

Pentru a intra în posesia documentului la sediul ITM, aveți nevoie de:

• Actul de identitate (în original).
• Cerere tip, care se completează pe loc la sediu.
• Procură notarială sau acte de moștenitor (dacă este cazul).

Asigurarea vechimii prin acest document este o necesitate instituțională pentru a evita pierderile financiare la bătrânețe. Nu lăsați recuperarea acestui act pe ultima clipă, deoarece reconstrucția vechimii prin tribunal înseamnă timp prețios pierdut.