Din 2 august, Uniunea Europeană schimbă regulile pentru conținutul creat cu AI. Ce trebuie să știe companiile

Uniunea Europeană face un nou pas în aplicarea regulamentului privind inteligența artificială, iar începând cu 2 august 2026 intră în vigoare o serie de obligații de transparență care vor afecta companiile ce folosesc sisteme AI pentru a crea sau distribui conținut. Noile prevederi fac parte din AI Act și urmăresc să ofere mai multă claritate cu privire la materialele generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Măsurile nu îi vizează pe cei care folosesc ocazional instrumente AI în scop personal, ci organizațiile și firmele care dezvoltă sau utilizează aceste tehnologii în activități comerciale. În plus, regulile nu se limitează la companiile din Uniunea Europeană, ci se aplică și celor din alte state dacă produsele sau serviciile lor sunt destinate pieței europene.

Ce obligații aduce AI Act pentru conținutul generat cu inteligență artificială

Noile norme introduc cerințe de transparență pentru anumite categorii de conținut realizat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Scopul este ca persoanele care intră în contact cu astfel de materiale să poată înțelege când AI a avut un rol semnificativ în procesul de creare.

Printre măsurile prevăzute se numără utilizarea unor metode tehnice care permit identificarea conținutului generat de AI, inclusiv prin marcaje digitale detectabile automat, cunoscute și sub denumirea de „digital watermarks”. De asemenea, anumite materiale, precum deepfake-urile sau unele texte generate automat care tratează subiecte de interes public, trebuie însoțite de informații clare privind originea lor.

Regulamentul prevede și obligația ca persoanele care interacționează cu anumite sisteme AI, cum sunt chatbot-urile, să fie informate că discută cu un sistem automatizat și nu cu un om.

Regulile se aplică și companiilor din afara Uniunii Europene

Un aspect important este caracterul extraterritorial al AI Act. Chiar dacă o companie are sediul în Statele Unite, Marea Britanie sau în orice altă țară din afara Uniunii Europene, aceasta trebuie să respecte legislația europeană dacă oferă produse sau servicii bazate pe inteligență artificială cetățenilor din UE.

Prin această abordare, autoritățile europene încearcă să creeze un standard comun de transparență, indiferent de locul în care sunt dezvoltate tehnologiile AI. În practică, multe dintre marile companii din domeniu vor trebui să adapteze modul în care își prezintă produsele și conținutul pentru a respecta noile cerințe.

Vezi și:

Pozele perfecte ale locuințelor pot ascunde o realitate complet diferită. Cum ar putea legislația europeană privind inteligența artificială să combată fenomenul „housefishing”

Roboții au ieșit să protesteze împotriva propriei tehnologii: scena neobișnuită de la Varșovia

Nerespectarea obligațiilor poate atrage sancțiuni importante. În funcție de gravitatea încălcării și de tipul companiei, amenzile pot ajunge până la 15 milioane de euro sau la 3% din cifra de afaceri anuală globală.

Cine este vizat și ce excepții există

Regulile care intră în vigoare pe 2 august sunt destinate în principal furnizorilor și organizațiilor care folosesc sisteme AI în scop profesional sau comercial. Dacă generezi imagini, texte sau videoclipuri exclusiv pentru uz personal, aceste obligații nu ți se aplică.

În același timp, legislația europeană prevede și o serie de excepții. Conținutul artistic, satiric sau fictiv poate beneficia de un regim diferit, atât timp cât nu este prezentat într-un mod care să inducă publicul în eroare cu privire la natura sa.

Noile obligații reprezintă una dintre cele mai importante etape din implementarea AI Act și marchează începutul unei perioade în care dezvoltatorii și companiile care folosesc inteligența artificială vor trebui să acorde o atenție mai mare transparenței. Autoritățile europene susțin că obiectivul nu este limitarea inovației, ci crearea unui cadru în care publicul să poată identifica mai ușor conținutul realizat cu ajutorul inteligenței artificiale și să înțeleagă în ce măsură acesta a fost generat sau modificat de astfel de sisteme.

SUV-ul electric BYD de mărimea unui Kona primește 500 km autonomie și costă sub 14.000 de euro