Diagnosticul întâmplător care sperie mii de români: ce ascunde o leziune hepatică și de ce depistarea precoce poate salva vieți

Descoperirea unei „leziuni focale hepatice” în urma unei ecografii de rutină declanșează adesea panică în rândul pacienților, care se gândesc imediat la ce este mai rău. Cu toate acestea, în spatele acestui termen medical se ascund cel mai frecvent afecțiuni benigne, cum ar fi hemangioamele. Totuși, evaluarea atentă și diferențierea rapidă de tumorile maligne sunt cruciale. Dr. Răzvan Zaro, medic primar gastroenterologie la Hyperclinica MedLife Cluj- Napoca, explică ce înseamnă acest diagnostic, când este necesară biopsia și cum o intervenție făcută la timp poate vindeca definitiv chiar și un cancer hepatic.

Ce înseamnă, de fapt, o „leziune focală hepatică”?

Potrivit datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), bolile hepatice cronice și tumorile hepatice reprezintă o provocare globală de sănătate publică, focarul principal de risc fiind hepatitele virale, steatoza hepatică (ficatul gras) și consumul de alcool. Dar, afecțiunile hepatice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România. GLOBOCAN (Global Cancer Observatory / IARC) arată că România înregistrează peste 3.600 de cazuri noi de cancer hepatic și mai bine de 3.400 de decese anual, fiind una dintre cele mai agresive forme de malignitate. Totodată, rapoartele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) indică o creștere continuă a cazurilor oncologice diagnosticate la nivel național, subliniind importanța screening-ului imagistic.

Adresabilitatea crescută și accesul la servicii de imagistică au dus la identificarea tot mai frecventă a modificărilor hepatice structurale.

Vezi și:

Un moștenitor refuză să vândă casa. Ce pot face ceilalți și când se poate ajunge la vânzare prin instanță

Termenul de „leziune focală hepatică” descrie imaginile depistate ecografic cu un aspect solid-parenchimatos sau mixt (tisular combinat cu o componentă lichidiană). Rareori termenul este folosit pentru chisturi hepatice simple.

„Dacă în cadrul leziunilor focale hepatice includem patologia benignă, border-line, respectiv cea malignă, atunci incidența obiectivării prin ecografie abdominală este una înaltă. Acest lucru se justifică prin creșterea adresabilității pacienților, dar și a disponibilității logistice și a personalului medical. Din punct de vedere procentual, leziunile hepatice benigne sunt net dominante, însă fiecare caz necesită o conduită atentă și individualizarea explorărilor diagnostice”, declară dr. Răzvan Zaro.

Cele mai frecvent întâlnite leziuni benigne sunt hemangioamele hepatice, conglomerate de vase capilare sanguine care rămân benigne pe parcursul vieții. Deși pot crește în dimensiuni, ele necesită tratament doar în cazuri rare, când devin foarte mari, simptomatice sau complicate.

Un tânăr salvat datorită unui diagnostic precoce

Multe dintre leziunile hepatice evoluează complet asimptomatic. Atunci când apar simptome cum ar fi disconfortul în hipocondrul drept, acestea pot fi comune atât tumorilor mari benigne, cât și celor maligne. Totuși, manifestări precum scăderea nejustificată în greutate, icterul (îngălbenirea pielii și a mucoaselor), durerea intensă sau febra impun un consult gastroenterologic urgent.

Dr. Răzvan Zaro își amintește cazul unui pacient tânăr, diagnosticat cu ciroză hepatică virală B, care s-a prezentat pentru o evaluare de rutină.

„În cadrul ecografiei abdominale și, ulterior, al ecografiei cu substanță de contrast, am obiectivat prezența unui nodul înalt suspect de hepatocarcinom. Având în vedere dimensiunea redusa a leziunii, am efectuat un RMN dedicat. Deși primul rezultat a fost incert, am reevaluat cazul: am repetat ecografia cu substanță de contrast și RMN-ul a fost reinterpretat, confirmând aspectul malign. Având în vedere nodulul unic și fereastra terapeutică curativă disponibilă, am referat pacientul serviciului de chirurgie. Rezultatul histopatologic după rezecție a confirmat natura malignă și caracterul curativ al intervenției, datorat diagnosticului precoce”, povestește dr. Răzvan Zaro.

Puncția biopsie hepatică nu este necesară întotdeauna

Diferențierea dintre o leziune benignă și una malignă se face printr-un algoritm imagistic precis. Ecografia armonică cu substanță de contrast (CEUS), computer-tomograful (CT) și rezonanța magnetică (RMN) oferă o acuratețe ridicată.

„Acuratețea metodelor imagistice moderne este extrem de înaltă. Puncția biopsie hepatică nu este necesară întotdeauna, dar se impune atunci când etiologia nu poate fi precizată clar sau când stabilirea tratamentului oncologic necesită dovezi histologice. În plus, imagistica este completată de un bilanț biologic și, uneori, de endoscopie digestivă superioară și inferioară”, explică dr. Răzvan Zaro.

Opțiuni moderne de tratament și prevenție

Tratamentul leziunilor maligne este strict individualizat și stabilit în cadrul unui comitet interdisciplinar.

• Carcinomul hepatocelular (hepatocarcinom): opțiunile includ rezecția chirurgicală, transplantul hepatic, ablația cu microunde sau radiofrecvență, chemoembolizarea hepatică sau chimioterapia sistemică.
• Colangiocarcinomul: necesită intervenție chirurgicală, chimioterapie, imunoterapie moleculară sau drenaj biliar paleativ.
• Metastazele hepatice: abordarea este ghidată oncologic, putând include metastazectomie sau terapii de ablație.

Studiile subliniază că stilul de viață și reducerea obezității pot preveni direct progresia steatozei către NASH (steatohepatită non-alcoolică) și ulterior către carcinom.

„Un stil de viață sănătos, caracterizat printr-o alimentație echilibrată nutrițional și bogată în antioxidanți, controlul greutății și evitarea substanțelor hepatotoxice – inclusiv consumul cronic de alcool – pot reduce semnificativ riscul apariției afecțiunilor hepatice”, amintește dr. Răzvan Zaro.

Mesajul medicului pentru pacienți: „Fără anxietate, dar cu atenție”

Dacă pe buletinul ecografic apare sintagma „leziune focală hepatică”, primul pas este consultul de specialitate.

„Mesajul meu pentru pacienți este de a orienta investigațiile în manieră progresivă, în cadrul unui algoritm medical logic, către un diagnostic cât mai complet, fără ca pacientul să fie cuprins de anxietate pe parcursul acestui demers”, concluzionează dr. Răzvan Zaro, medic primar gastroenterologie la MedLife.

Surse:

https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf

https://www.aasld.org/liver-fellow-network/core-series/evidence-corner/weight-loss-through-lifestyle-modification

Articol susținut de MedLife.

Sherlock Holmes a existat cu adevărat. Medicul care citea oamenii ca pe niște cărți deschise și rezolva crime înfiorătoare