Descoperirea care schimbă tot ce știam despre viața ascunsă de sub picioarele noastre. Rețeaua subterană a Pământului rivalizează cu dimensiuni cosmice

O mare parte din viața care susține ecosistemele planetei nu poate fi observată cu ochiul liber. Sub păduri, pajiști, câmpuri și zone umede se află o rețea uriașă de filamente microscopice create de ciuperci, care conectează plantele și facilitează schimbul de substanțe esențiale pentru supraviețuirea acestora.

Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Science scoate la iveală dimensiunile impresionante ale acestei infrastructuri naturale. Cercetătorii au realizat pentru prima dată o hartă globală a rețelelor fungice subterane și au ajuns la o concluzie spectaculoasă: dacă toate aceste structuri ar fi întinse într-o singură linie, lungimea lor ar reprezenta aproximativ 10% din diametrul galaxiei Calea Lactee.

Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra rolului pe care aceste organisme îl joacă în funcționarea ecosistemelor și în combaterea schimbărilor climatice.

„Internetul” ascuns al naturii transportă nutrienți și stochează cantități uriașe de carbon

Rețelele analizate sunt formate din ciuperci micorizale, organisme care dezvoltă o relație de colaborare cu majoritatea plantelor de pe uscat. Prin intermediul unor filamente extrem de fine, numite hife, acestea transportă substanțe nutritive precum fosforul și azotul către rădăcinile plantelor.

La schimb, plantele oferă ciupercilor compuși bogați în carbon rezultați în urma fotosintezei. Practic, este un sistem natural de schimb care funcționează de milioane de ani și care contribuie la sănătatea ecosistemelor de pe întreaga planetă.

Importanța acestor rețele depășește însă relația cu vegetația. Oamenii de știință estimează că ciupercile micorizale absorb anual aproximativ 4,3 miliarde de tone de dioxid de carbon echivalent, o cantitate care reprezintă peste o zecime din emisiile globale generate de combustibilii fosili într-un singur an.

Datele obținute arată că cele mai bogate zone în astfel de structuri nu sunt neapărat pădurile, așa cum s-ar putea crede, ci pajiștile naturale neafectate de activitățile umane. În anumite regiuni, primii 15 centimetri de sol concentrează aproape 40% din biomasa fungică a planetei.

Inteligența artificială a ajutat la realizarea primei hărți globale

Pentru a înțelege modul în care aceste rețele sunt distribuite la nivel mondial, cercetătorii au analizat peste 16.000 de probe de sol provenite din sute de studii desfășurate pe toate continentele.

Informațiile colectate au fost combinate cu date despre climă, vegetație și compoziția chimică a solului. Ulterior, algoritmi de inteligență artificială au fost utilizați pentru a estima densitatea rețelelor fungice pe fiecare kilometru pătrat al planetei.

Rezultatele au relevat o densitate medie de aproximativ 4,4 metri de hife într-un singur centimetru cub de sol. La scară globală, lungimea totală a acestor filamente ajunge la aproximativ 110 cvadrilioane de kilometri, o valoare greu de imaginat chiar și pentru specialiști.

Studiul evidențiază și impactul activităților umane asupra acestei lumi invizibile. Solurile agricole prezintă, în medie, densități mult mai reduse ale rețelelor fungice comparativ cu ecosistemele naturale. Specialiștii suspectează că utilizarea intensivă a îngrășămintelor și a anumitor substanțe chimice contribuie la diminuarea acestor structuri.

Autorii cercetării consideră că noua hartă reprezintă doar primul pas. În următorii ani, datele vor fi completate cu noi măsurători din regiuni insuficient studiate, precum pădurile tropicale și zonele deșertice. Obiectivul este de a înțelege mai bine cum funcționează această vastă rețea biologică și ce rol joacă în stocarea carbonului, protejarea biodiversității și adaptarea ecosistemelor la schimbările climatice.

Descoperire rară pe traseul Autostrăzii Moldovei. Arheologii au găsit în Neamț un obiect vechi de 1.600 de ani