Descoperire spectaculoasă legată de România și Republica Moldova: o construcție veche de 6.000 de ani, găsită într-o așezare preistorică uriașă. Ce cred arheologii că se întâmpla acolo

O echipă internațională de cercetători a făcut o descoperire care ar putea aduce noi răspunsuri despre modul în care trăiau și se organizau comunitățile preistorice din Europa de Est. În nord-estul României, la Stăuceni-Holm, arheologii au identificat o construcție de dimensiuni neobișnuit de mari, ridicată în urmă cu aproximativ 6.000 de ani de membrii culturii Cucuteni.

Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât această civilizație continuă să îi surprindă pe specialiști prin nivelul său de organizare. Cultura Cucuteni a ocupat teritorii care astăzi aparțin României, Republicii Moldova și Ucrainei și este cunoscută pentru așezările sale extinse, considerate printre cele mai mari din Europa preistorică, scrie Arheology Mag.

Clădirea descoperită la Stăuceni-Holm nu seamănă cu locuințele obișnuite

Potrivit cercetătorilor, structura identificată are o suprafață de aproximativ 350 de metri pătrați, depășind cu mult dimensiunile caselor din jur. Amplasarea sa a atras atenția încă din faza preliminară a investigațiilor, fiind situată în apropierea limitei așezării și a sistemului defensiv care înconjura comunitatea.

Înainte de începerea săpăturilor, specialiștii au folosit echipamente geomagnetice pentru a analiza ceea ce se află sub sol. Scanările au indicat existența mai multor structuri îngropate, însă una dintre ele s-a remarcat imediat prin dimensiuni și formă.

Vezi și:

În ce insule din Grecia a fost observat peștele-iepure. Harta zonelor monitorizate de autorități

Campaniile arheologice desfășurate în 2023 și 2024 au scos la iveală șanțuri de fundație, urme ale unor stâlpi masivi din lemn și porțiuni ale unei podele groase din lut. În unele zone, lemnul ars a lăsat amprente conservate în pământ, oferind indicii valoroase despre tehnicile de construcție utilizate acum șase milenii.

Ceea ce i-a intrigat însă cel mai mult pe cercetători a fost lipsa elementelor asociate unei locuințe obișnuite. Nu au fost identificate dovezi consistente ale activităților domestice, precum gătitul, depozitarea alimentelor sau alte activități cotidiene specifice unei case.

Din acest motiv, specialiștii consideră că edificiul nu a fost construit pentru a fi locuit, ci pentru a servi întregii comunități.

Vezi și:

Descoperire surprinzătoare pe șantierul de la Băicoi. Arheologii au găsit un artefact vechi de peste 2.500 de ani

Ce dezvăluie construcția despre societatea misterioasă Cucuteni

Descoperirea readuce în atenție una dintre cele mai fascinante întrebări legate de această cultură preistorică: cum reușeau comunitățile să funcționeze fără semne evidente ale unei elite dominante?

De-a lungul anilor, numeroase situri Cucuteni au fost cercetate de arheologi, însă dovezile privind existența unor conducători puternici sau a unor diferențe sociale majore sunt surprinzător de puține. Mormintele luxoase lipsesc aproape complet, iar majoritatea locuințelor au dimensiuni și planuri asemănătoare.

În acest context, clădirile de mari dimensiuni, denumite de cercetători „mega-structuri”, capătă o importanță aparte. Astfel de construcții au fost identificate și în alte așezări asociate culturii Cucuteni-Trypillia, însă doar câteva au fost cercetate în detaliu.

Arheologii cred că edificiul de la Stăuceni-Holm ar fi putut funcționa ca spațiu pentru întâlniri colective, ceremonii, activități administrative sau luarea unor decizii importante pentru comunitate. Cu alte cuvinte, ar putea reprezenta dovada existenței unor forme complexe de organizare socială bazate pe colaborare și participare colectivă.

Prezența repetată a unor astfel de clădiri în așezările Cucuteni îi determină pe specialiști să creadă că acestea aveau un rol esențial în viața comunităților. În loc să fie simboluri ale puterii unei elite restrânse, ele ar putea reflecta existența unor mecanisme de coordonare și guvernare comune.

Săpăturile de la Stăuceni-Holm sunt departe de a se fi încheiat. O mare parte a construcției rămâne încă ascunsă sub pământ, iar viitoarele campanii arheologice ar putea oferi informații suplimentare despre funcția exactă a edificiului.

Până atunci, descoperirea reprezintă o nouă piesă din puzzle-ul unei civilizații care continuă să fascineze lumea științifică și care demonstrează că, cu mii de ani înainte de apariția scrisului în această regiune, oamenii dezvoltaseră deja comunități complexe și forme surprinzător de avansate de organizare socială.

Obiceiul aparent nevinovat care poate aduce amenzi de sute de euro în vacanță. Tot mai mulți români îl fac