Descoperire impresionantă în această țară din Europa: motivul pentru care un copil din Epoca de Piatră a fost îngropat în piele de căprioară și cu pene de ciocănitoare

Arheologii au făcut o descoperire fascinantă care oferă indicii rare despre ritualurile funerare din Epoca de Piatră. În sudul Suedia, cercetătorii au identificat rămășițele unui copil îngropat acum mai bine de 7.000 de ani, învelit în piele de căprioară și, cel mai probabil, cu un acoperământ pentru cap decorat cu pene.

Descoperirea face parte dintr-un studiu amplu realizat de cercetători care au analizat mai multe morminte preistorice.

Analiza indică faptul că ritualurile funerare din acea perioadă erau mult mai elaborate decât se credea până acum, iar hainele, accesoriile și simbolurile folosite la înmormântare aveau probabil o semnificație socială sau spirituală importantă.

O tehnică modernă scoate la lumină detalii ascunse de mii de ani

Cercetarea a fost realizată pe baza unor morminte descoperite la Skateholm, un sit arheologic situat pe coasta sudică a Suediei, în apropierea Marea Baltică. Zona a fost utilizată ca loc de înmormântare între aproximativ 5200 și 4800 î.Hr., în perioada târzie a mezoliticului.

Vezi și:

Vine canicula în România. Judeţele în care se anunţă temperaturi de foc în următoarele zile

Arheologii au reușit să identifice detalii neașteptate datorită unei metode recente de analiză care permite detectarea unor urme microscopice de materiale organice în sol.

În mod normal, materiale precum blana, fibrele vegetale sau penele se descompun rapid și sunt foarte rar conservate în situri arheologice.

Potrivit cercetătoarei Tuija Kirkinen, de la Universitatea din Helsinki, această tehnică permite identificarea unor fragmente extrem de mici chiar și în locuri unde condițiile de conservare sunt slabe.

Vezi și:

Plimbarea care a scos la lumină o avere medievală: peste 2.150 de monede, ascunse timp de 900 de ani

Practic, cercetătorii pot descoperi acum indicii despre hainele și accesoriile purtate de oameni preistorici, informații care până de curând erau aproape imposibil de recuperat.

Pentru studiu au fost analizate 139 de probe de sol provenite din 35 de morminte. După separarea fragmentelor de os, cremene, semințe sau cărbune, cercetătorii au folosit procedee de cernere și centrifugare pentru a extrage particule microscopice, precum fire de păr sau fragmente de pene.

Pene, blănuri și accesorii funerare surprinzătoare

Analiza a scos la iveală o varietate impresionantă de materiale. Fire de păr de mamifere au fost identificate în 20 dintre morminte, iar unele au putut fi atribuite unor animale precum căprioare, vidre sau bovine. Într-un mormânt aparținând unui tânăr adult, cercetătorii au găsit urme provenite de la mai multe specii, inclusiv iepure de munte, nevăstuică, liliac și bufniță.

În aceeași zonă au fost descoperite și mărgele realizate din dinți de căprioară, ceea ce sugerează că persoana respectivă ar fi fost îngropată cu un accesoriu decorativ pentru cap.

Unul dintre cele mai interesante cazuri este însă cel al unui copil îngropat împreună cu un bărbat adult. Mormântul conținea și alte obiecte funerare: dinți de urs brun, mărgele din chihlimbar, unelte din os și piatră și ocru roșu, un pigment folosit frecvent în ritualurile preistorice.

În probele de sol dintre cele două schelete, cercetătorii au găsit un fir de păr de căprioară și o posibilă pană de ciocănitoare.

Urmele sugerează că micuțul era înfășurat într-o haină din piele de căprioară și purta probabil un ornament pentru cap realizat din pene.

O altă descoperire interesantă provine din mormântul unei femei în vârstă. În zona gâtului au fost identificate pene provenite de la păsări acvatice, ceea ce indică existența unei mantii sau a unui accesoriu decorativ cu franjuri din pene.

De asemenea, în apropierea călcâiului drept au fost găsite fire de păr provenite de la carnivore mici, precum nevăstuica sau hermina, sugerând existența unei încălțăminte realizate din mai multe tipuri de blană.

Studiul, publicat în revista Archaeological and Anthropological Sciences, evidențiază rolul important pe care îl aveau păsările și penele în cultura comunităților mezolitice din regiune.

Potrivit cercetătoarei Kristiina Mannermaa, aceste descoperiri oferă o perspectivă nouă asupra modului în care oamenii din acea perioadă își decorau hainele și își onorau morții.

Chiar dacă metoda folosită s-a dovedit promițătoare, identificarea exactă a tuturor fragmentelor microscopice rămâne dificilă. În viitor, cercetătorii intenționează să folosească și analiza ADN-ului din sedimente pentru a identifica cu mai multă precizie materialele organice fragile care au dispărut în timp.

Cât costă o vacanță în Bulgaria în 2026. În unele stațiuni mănânci cu 6 euro, în altele plătești 27 de euro pentru o cafea și o prăjitură