Democrații cer Comisiei Federale pentru Comerț să ia la bani mărunți Trump Mobile, după acuzații de publicitate înșelătoare

Un brand politic intrat pe piața de telecom și gadgeturi ajunge, inevitabil, în zona unde marketingul se lovește de reguli și sancțiuni. În SUA, Trump Mobile – compania care promovează un smartphone „auriu” și un abonament cu simbolistică electorală – e din nou în centrul atenției, dar de data asta nu pentru specificații, ci pentru promisiuni neîndeplinite.

Pe 15 ianuarie 2026, un grup de 11 parlamentari democrați, conduși de senatoarea Elizabeth Warren și congresmanul Robert Garcia, a trimis o scrisoare deschisă către Federal Trade Commission (FTC), cerând o investigație privind posibile „practici înșelătoare” și „publicitate falsă” legate de Trump Mobile și de telefonul T1, anunțat cu luni în urmă, dar încă nelivrat clienților.

În scrisoarea citată de presa americană, legislatorii spun că Trump Mobile ar fi încasat avansuri (de ordinul a 100 de dolari) pentru T1, deși compania nu a livrat niciun telefon către cumpărători, la mai bine de șase luni de la lansarea anunțului inițial. Asta nu e doar o problemă de PR: dacă promiți o dată de livrare și nu o respecți, intri pe un teren reglementat, unde autoritățile se uită la felul în care ți-ai informat clienții și ce opțiuni le-ai oferit.

Mai mult, scrisoarea aduce în discuție câteva episoade care au alimentat suspiciunile: etichetarea inițială cu mesajul „Made in America” (ulterior ștearsă/modificată), plus reclame și imagini de promovare contestate, inclusiv una despre care jurnaliștii au spus că pare a fi un render editat al unui Samsung Galaxy S25 Ultra. În același pachet, democrații întreabă direct FTC dacă există deja o investigație și, dacă nu, de ce agenția nu a pornit una, insistând că Trump Mobile trebuie tratată după aceleași standarde ca orice altă companie – indiferent de conexiuni politice.

Vezi și:

Vine canicula în România. Judeţele în care se anunţă temperaturi de foc în următoarele zile

De ce contează „made in USA” și cum arată regula în practică

În SUA, „Made in USA” nu e un slogan aruncat la întâmplare. FTC spune, pe scurt, că o afirmație necalificată de tipul „Made in USA” trebuie să respecte standardul „all or virtually all”, adică produsul să fie, în esență, făcut în SUA, cu părți și procesare semnificative de origine americană. Din 2021 există și o regulă pentru etichetarea „Made in USA” care permite inclusiv penalități civile pentru folosirea nejustificată a etichetei necalificate. Cu alte cuvinte, dacă nu poți susține afirmația cu dovezi solide, nu doar că riști o criză de imagine, dar te expui și la măsuri de aplicare a legii.

Din acest motiv, „nuanțarea” rapidă a mesajelor – de la „made in America” către formule mai vagi – a devenit un element central în criticile politicienilor și în relatările presei. În paralel, controversele despre imaginile folosite la promovare au amplificat ideea de „ambalaj peste realitate”: The Verge a scris anterior că Trump Mobile a promovat telefonul folosind imagini care arătau ca un Galaxy S25 Ultra într-o husă, modificat și „aurit”, apoi ștampilat cu sigla T1.

Ce ar putea face FTC și ce poți face tu dacă ai plătit un avans

În zona livrărilor întârziate, FTC are un instrument clasic: regula pentru comenzi prin telefon/internet. Ea spune că un vânzător trebuie să aibă o bază rezonabilă să creadă că poate livra la timpul promis; iar dacă nu poate, trebuie fie să obțină acordul cumpărătorului pentru întârziere, fie să ofere rambursarea banilor. Dacă nu a fost promis un termen, regula vorbește despre un reper de 30 de zile. Asta nu înseamnă automat „vină” într-un caz concret, dar explică de ce politicienii încearcă să împingă subiectul către o investigație formală.

Dacă ai dat avans pentru un telefon și lucrurile bat pasul pe loc, cere în scris o dată clară de livrare și opțiunea de anulare cu rambursare, păstrează capturi cu promisiunile din pagină/reclamă și verifică metoda de plată (de exemplu, dacă ai plătit cu cardul, interesează-te la bancă ce opțiuni ai pentru contestarea tranzacției când nu primești produsul). FTC arată că, atunci când apare o întârziere, comerciantul trebuie să-ți ofere alegerea între acceptarea întârzierii și anularea comenzii pentru rambursare completă. Iar dacă simți că ești dus cu vorba, fă o sesizare către autorități și documentează tot: în astfel de cazuri, un istoric clar contează enorm.

În final, miza politică e evidentă, dar subiectul rămâne unul de protecție a consumatorului: ai promis, ai încasat bani, ai livrat (sau nu) și ai comunicat corect (sau nu). Iar exact asta e întrebarea pe care democrații vor ca FTC să o trateze ca pe orice alt caz, fără excepții de la regulă, indiferent de numele de pe cutie.