De ce tot mai mulți tineri nu muncesc și nu studiază. Nu lenea este principala problemă, arată un nou studiu

De ce tot mai mulți tineri nu muncesc și nu studiază. Nu lenea este principala problemă, arată un nou studiu
Foto - Profimedia
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google

Tinerii din generațiile actuale sunt adesea criticați pentru lipsa motivației, refuzul de a se adapta cerințelor angajatorilor și incapacitatea de a gestiona stresul profesional. O nouă cercetare realizată în Marea Britanie contrazice însă aceste prejudecăți și scoate la iveală o problemă mult mai profundă: deteriorarea sănătății fizice și mintale.

Potrivit unui studiu coordonat de cercetătorii University College London, creșterea numărului de tineri care nu muncesc, nu studiază și nu urmează programe de formare profesională poate fi explicată, în mare măsură, prin frecvența tot mai ridicată a problemelor de sănătate.

Tinerii din ziua de astăzi nu sunt mai sensibili, ci mai bolnavi

Cercetarea, publicată în revista BMC Global and Public Health, a analizat informații provenite de la 15.242 de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, colectate în perioada 2009-2023.

Oamenii de știință au urmărit evoluția categoriei NEET (Not in Education, Employment or Training), din care fac parte persoanele care nu sunt angajate și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională.

Între 2014 și 2018, procentul tinerilor britanici aflați în această situație s-a situat între 10,5% și 11,5%. În perioada 2019-2023, acesta a crescut la 15-16%.

Cercetătorii au descoperit însă că tinerii cu probleme de sănătate nu erau mai predispuși să rămână în afara pieței muncii decât cei care se confruntau cu dificultăți asemănătoare cu un deceniu înainte. Diferența este că numărul persoanelor afectate de asemenea probleme a crescut.

Potrivit lui Jacques Wels, autorul principal al studiului, rezultatele contrazic ideea potrivit căreia generațiile actuale ar fi mai fragile sau mai puțin dispuse să muncească decât cele precedente.

Depresia și problemele de sănătate fizică afectează integrarea profesională

Între 2014 și 2018, aproximativ 4% dintre tinerii analizați raportau o problemă de sănătate sau o dizabilitate. În perioada 2019-2023, procentul a ajuns la aproximativ 9%.

Totodată, proporția celor care se confruntau cu suferință psihologică a crescut de la 18% la 21%.

Oamenii de știință au identificat și o legătură între creșterea numărului de cazuri de depresie diagnosticată clinic, în 2022 și 2023, și dificultățile întâmpinate de tineri în continuarea studiilor sau găsirea unui loc de muncă.

În perioada aprilie-iunie 2026, aproximativ 981.000 de tineri britanici nu erau angajați și nu urmau nicio formă de educație sau pregătire profesională, echivalentul unei persoane din opt din această categorie de vârstă.

Profesorul Praveetha Patalay, coautoare a cercetării, consideră că măsurile destinate exclusiv stimulării angajărilor nu vor rezolva problema în absența unor investiții în prevenirea tulburărilor psihice, intervenția timpurie și accesul la tratament.

Autorii precizează însă că deteriorarea sănătății nu explică integral creșterea fenomenului NEET, existând și alți factori economici și sociali.

România se confruntă, la rândul său, cu dificultăți în integrarea tinerilor pe piața muncii

Problema nu este specifică Marii Britanii. România se numără printre statele europene cu cele mai mari proporții de tineri care nici nu muncesc, nici nu studiază.

Țara noastră se situează, de asemenea, în coada clasamentului european privind angajarea tinerilor absolvenți.

Lipsa experienței profesionale, dificultățile financiare și accesul limitat la oportunități de dezvoltare profesională pot complica tranziția către viața de adult.

Deși generația Z are alte priorități profesionale decât generațiile precedente, rezultatele cercetării britanice demonstrează că generalizările referitoare la lipsa motivației pot ascunde probleme reale de sănătate. Totuși, pentru a stabili amploarea acestui fenomen în România, ar fi necesare cercetări similare la nivel național.

Dincolo de implicațiile medicale, deteriorarea sănătății tinerilor poate deveni o problemă economică majoră, cu efecte asupra productivității, deficitului de forță de muncă și sustenabilității sistemelor de protecție socială.