De ce te trezești aproape în fiecare noapte la aceeași oră. Ce se întâmplă, de fapt, în organism
Trezirea repetată în jurul aceleiași ore poate avea legătură cu etapele somnului, programul obișnuit, stresul sau obiceiurile din timpul serii. Alcoolul, temperatura din dormitor și nevoia de a merge la baie pot întrerupe, la rândul lor, odihna. Ora indicată de ceas nu stabilește un diagnostic. Contează cât timp rămâi treaz, ce simptome însoțesc trezirea și cum te simți în ziua următoare.
Somnul se schimbă pe parcursul nopții
Somnul nu este o stare uniformă, menținută de la culcare până dimineața. Creierul alternează între somnul non-REM și REM, iar potrivit Institutului Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge din SUA, ciclurile se repetă aproximativ la 80–100 de minute, de obicei de patru până la șase ori pe noapte.
Între cicluri pot exista treziri scurte. Dacă adormi din nou repede, este posibil să nu îți amintești de ele dimineața.
Somnul profund este mai prezent la începutul nopții, în timp ce perioadele REM devin mai lungi spre dimineață. Asta înseamnă că structura somnului de la ora două nu este identică celei de la ora șase.
Un program asemănător de culcare poate face ca anumite etape să apară în intervale apropiate de la o noapte la alta. Totuși, ciclurile nu funcționează ca un cronometru exact, iar o trezire la ora trei nu poate fi explicată automat printr-o singură etapă a somnului.
Temperatura, stresul și alcoolul pot întrerupe odihna
Ceasul biologic coordonează ritmuri de aproximativ 24 de ore, inclusiv schimbări ale temperaturii corpului și ale secreției hormonale. În timpul somnului non-REM, temperatura corporală scade, iar apropierea dimineții este însoțită de modificări care pregătesc organismul pentru trezire.
Aceste variații sunt normale și nu demonstrează că ai o problemă hormonală dacă te trezești la aceeași oră. Separat, un dormitor prea cald sau prea rece poate afecta somnul, la fel ca zgomotul ori lumina.
În informațiile NHS despre insomnie, stresul și anxietatea sunt enumerate printre cauzele frecvente ale dificultăților de somn. Dacă te trezești și începi să revii asupra problemelor zilei, poate deveni greu să adormi din nou.
Alcoolul poate crea impresia că ajută, deoarece uneori scurtează timpul până la adormire. Cercetările prezentate de Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism arată însă că, în a doua parte a nopții, poate crește timpul petrecut treaz și fragmentarea somnului.
CITEȘTE ȘI: Ce înseamnă, de fapt, când te trezești tot timpul la 3 dimineața. Ce se întâmplă în corp la acea oră
Te trezește vezica sau mergi la baie fiindcă te-ai trezit?
Nevoia repetată de a urina în timpul nopții se numește nocturie. Poate fi favorizată de lichidele consumate seara, dar și de probleme ale vezicii, prostatei sau de alte afecțiuni care necesită evaluare.
Există însă și situația inversă: te trezești din cauza stresului, durerii sau a unei tulburări de somn, apoi mergi la baie pentru că ești deja treaz. În explicațiile Guy’s and St Thomas’ NHS Foundation Trust, această diferență este importantă pentru identificarea cauzei.
Urmărește dacă nevoia de a urina este cea care te trezește și dacă apar simptome și ziua. Urgența, usturimea, durerea sau dificultatea de a goli vezica sunt informații utile pentru medic.
Poți nota câteva zile orele și cantitățile aproximative de lichide, trezirile și drumurile la baie. Nu reduce drastic apa și nu modifica singur tratamentele prescrise, inclusiv diureticele, pentru a încerca să dormi fără întreruperi.
CITEȘTE ȘI: Tabel orientativ pentru șoferi. Cât timp rămâne alcoolul în organism în funcție de băutură
Când trezirile repetate merită investigate
O trezire scurtă, urmată de readormire rapidă și fără oboseală în timpul zilei, nu înseamnă automat insomnie. Merită să discuți cu medicul dacă rămâi frecvent treaz, problema persistă sau îți afectează concentrarea, dispoziția și activitățile zilnice.
NHS descrie insomnia de durată ca probleme de somn care persistă cel puțin trei luni. Nu trebuie însă să aștepți trei luni dacă simptomele sunt importante sau apar semne care sugerează o altă afecțiune.
Sforăitul puternic, pauzele de respirație observate de partener, trezirile cu senzație de sufocare și somnolența accentuată ziua justifică evaluarea pentru apnee în somn. Faptul că te trezești la o anumită oră nu confirmă apneea, dar simptomele asociate pot orienta investigațiile.
Pentru consultație, un jurnal al somnului poate fi mai util decât simpla observație „mă trezesc mereu la trei”. Notează ora culcării, durata aproximativă a trezirilor, consumul de alcool sau cafeină și felul în care te simți dimineața; medicul poate decide apoi dacă sunt necesare investigații sau tratament pentru insomnie.