De ce sunt oamenii aproape toți dreptaci: cercetătorii cred că misterul stă în mersul pe două picioare și în creierul mai mare

Faptul că majoritatea oamenilor sunt dreptaci pare atât de normal, încât rareori ne întrebăm de ce se întâmplă asta. Totuși, din perspectivă evolutivă, este o particularitate remarcabilă. Aproximativ 90% dintre oameni, indiferent de cultură sau regiune, preferă mâna dreaptă pentru activitățile de zi cu zi, de la scris și mâncat până la folosirea uneltelor. Nicio altă specie de primate nu prezintă o asemenea dominanță extremă.

O nouă cercetare coordonată de oameni de știință de la Universitatea Oxford sugerează că secretul ar putea sta în două mari transformări ale evoluției umane: mersul pe două picioare și creșterea spectaculoasă a creierului. Studiul, publicat în PLOS Biology, propune o explicație care leagă preferința pentru mâna dreaptă de însăși apariția trăsăturilor care ne-au făcut diferiți de celelalte primate.

Ce au descoperit cercetătorii comparând oamenii cu alte primate

Echipa de cercetare a analizat date de la 2.025 de maimuțe și antropoide, reprezentând 41 de specii de primate. Scopul a fost să testeze, într-un singur cadru, mai multe ipoteze despre originea preferinței pentru o anumită mână. Cercetătorii au luat în calcul factori precum folosirea uneltelor, dieta, habitatul, dimensiunea corpului, structura socială, mărimea creierului și tiparele de mișcare.

Inițial, oamenii păreau o excepție clară față de toate celelalte primate. Numărul de oameni dreptaci era mult prea mare pentru a fi explicat simplu prin comparație cu rudele noastre evolutive. Însă imaginea s-a schimbat atunci când cercetătorii au introdus în model doi factori esențiali: dimensiunea creierului și raportul dintre lungimea brațelor și lungimea picioarelor, un indicator folosit pentru a evalua adaptarea la mersul biped.

Vezi și:

Unde să nu schimbi leva în Bulgaria. Greșeala care îi costă bani pe turiști

După includerea acestor două trăsături, oamenii nu au mai părut atât de „ciudați” din punct de vedere evolutiv. Rezultatele sugerează că mersul vertical și creierul tot mai mare au lucrat împreună pentru a transforma o preferință moderată pentru mâna dreaptă într-una extrem de puternică.

Cu alte cuvinte, acest fenomen nu ar fi apărut brusc. Ar fi fost rezultatul unui proces gradual, intensificat pe măsură ce strămoșii noștri au devenit mai buni la mersul pe două picioare și au dezvoltat creiere mai complexe.

Cum a schimbat mersul biped rolul mâinilor

Mersul pe două picioare a eliberat mâinile de funcția principală de deplasare. Pentru primatele care se cațără sau se deplasează folosind și membrele anterioare, mâinile sunt implicate direct în mișcare. În cazul strămoșilor umani, odată ce picioarele au preluat tot mai mult rolul de locomoție, mâinile au putut deveni instrumente specializate pentru alte activități.

Vezi și:

De ce suntem programați să folosim mâna dreaptă: misterul evolutiv care durează de milioane de ani

Această schimbare a creat presiuni noi. Mâinile puteau fi folosite mai mult pentru manipularea obiectelor, transport, pregătirea hranei, confecționarea uneltelor și interacțiuni sociale. Într-un astfel de context, o ușoară preferință pentru o parte a corpului putea deveni avantajoasă, mai ales dacă era susținută de dezvoltarea creierului.

Cercetătorii cred că procesul a avut două etape. Prima a fost eliberarea mâinilor prin mersul vertical, ceea ce a permis o folosire mai specializată și mai asimetrică a membrelor superioare. A doua a venit odată cu dezvoltarea creierului, care ar fi întărit și răspândit preferința pentru mâna dreaptă.

Studiul permite și estimări despre strămoșii dispăruți ai omului. Specii timpurii precum Ardipithecus și Australopithecus ar fi avut, cel mai probabil, doar o preferință ușoară pentru mâna dreaptă, comparabilă cu cea observată la marile maimuțe de astăzi. Dominanța ar fi devenit mai clară odată cu apariția genului Homo.

De la Homo erectus la omul modern

Specii precum Homo ergaster, Homo erectus și Neanderthalienii ar fi prezentat preferințe tot mai puternice pentru mâna dreaptă. Această evoluție ar fi dus, în cele din urmă, la modelul observat astăzi la Homo sapiens, unde dreptacii sunt copleșitor dominanți

Un caz interesant este Homo floresiensis, specia de talie mică supranumită „hobbitul”. Cercetătorii au estimat că aceasta ar fi avut o preferință mult mai slabă pentru mâna dreaptă. Explicația se potrivește cu restul modelului: Homo floresiensis avea un creier relativ mic și păstra adaptări fizice asociate atât cu mersul vertical, cât și cu cățăratul.

Asta întărește ideea că acest lucru nu depinde doar de un singur factor, ci de combinația dintre corp, creier și modul de deplasare. O specie care nu este complet specializată pentru mers biped și care nu are un creier la fel de dezvoltat nu ar urma neapărat aceeași traiectorie.

Studiul nu rezolvă toate întrebările. Una dintre cele mai interesante rămâne motivul pentru care stângăcia a persistat în evoluția umană. Dacă dreptacii au devenit atât de dominanti, de ce nu au dispărut complet stângacii? Răspunsul ar putea ține de avantaje rare în anumite contexte, de diversitate biologică sau de factori genetici și culturali încă insuficient înțeleși.

Cercetătorii vor să afle și dacă preferințele laterale observate la alte animale, precum papagalii sau cangurii, reflectă modele evolutive mai profunde. Până atunci, noul studiu aduce o explicație elegantă pentru o trăsătură aparent banală: faptul că scrii, mănânci sau apuci mai ușor cu mâna dreaptă ar putea fi legat de momentul în care strămoșii noștri s-au ridicat în picioare și au început să gândească lumea cu un creier tot mai mare.

Ce salariu minim se va lua în calcul la stabilirea taxelor din 2026, tabel explicativ. Regula pentru PFA, chirii, dividende, CAS și CASS