De ce nu sunt românii mulțumiți de noua carte de identitate. Problemele apărute după trecerea la CEI

Cartea electronică de identitate (CEI) a fost prezentată drept unul dintre pașii importanți spre digitalizarea administrației din România: un document mai sigur, de dimensiunea unui card bancar, care poate fi folosit inclusiv pentru autentificarea online și semnarea electronică a documentelor. Experiențele unor români care au trecut deja la noul act arată însă că modernizarea documentului a fost, în anumite situații, mai rapidă decât adaptarea instituțiilor care trebuie să-l folosească.

Problemele nu sunt provocate neapărat de CEI în sine, ci de faptul că nu toate serviciile și instituțiile sunt încă adaptate la noul sistem. De aici apar situații în care posesorul unui document electronic ajunge să facă mai multe operațiuni decât făcea cu vechiul buletin.

Ce aduce nou cartea electronică de identitate

CEI are dimensiunea unui card bancar și poate fi utilizată ca document de călătorie în Uniunea Europeană și în alte state care o recunosc. Documentul conține un certificat digital de autentificare, accesul fiind protejat prin PIN, și permite utilizarea unei semnături electronice avansate. Certificatul pentru aceasta este emis gratuit de Ministerul Afacerilor Interne.

Un alt element important este că domiciliul titularului nu mai este tipărit pe card. Informația este stocată electronic și poate fi citită de autoritățile sau persoanele autorizate. CEI beneficiază și de elemente de securitate mai avansate și poate fi eliberată inclusiv copiilor sub 14 ani.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Tocmai domiciliul ascuns de pe card este însă una dintre schimbările care au produs dificultăți în practică. Dacă o instituție trebuie să verifice adresa titularului, aceasta trebuie să poată citi informația electronic sau cetățeanul ajunge să prezinte separat dovada domiciliului.

Două PIN-uri și mai multe aplicații

Pentru folosirea tuturor funcțiilor CEI, titularul trebuie să se familiarizeze și cu partea tehnică. La activarea documentului sunt stabilite două PIN-uri: unul de patru cifre pentru autentificare și unul de șase cifre pentru semnătura electronică.

Pe un telefon compatibil NFC poate fi utilizată aplicația RO CEI Reader, prin intermediul căreia sunt citite datele din cip, inclusiv domiciliul, iar informațiile pot fi exportate în PDF. Separat există ROeID, folosită pentru identitatea digitală și autentificarea la servicii publice online. Pentru folosirea CEI direct pe calculator este necesar un cititor de carduri și software dedicat.

Vezi și:

Poți merge în Bulgaria și Grecia cu buletinul vechi? Confuzia care îi pune pe drumuri pe mulți români

Așadar, simpla primire a noului buletin nu înseamnă automat că toate serviciile devin digitale.

„Când am mers să ridicăm buletinul, nu le mergea sistemul”

O posesoare de CEI a povestit că dificultățile au început chiar în momentul ridicării documentului.

„Când am mers să ridicăm buletinul, nu le mergea sistemul. «Veniți în altă zi». Deci omul care s-a învoit o dată să vină să își facă buletinul, apoi încă o dată să îl ridice, trebuie să se învoiască a treia oară de la muncă”, a relatat aceasta.

Problemele au continuat la Taxe și Impozite, unde avea nevoie de dovada domiciliului. Deși avea documentul descărcat pe telefon, i s-a cerut să-l trimită prin e-mail.

„Nu știa să lucreze cu cititorul de carte electronică. Simplu. Așa că tot omul era pus să facă trei manevre în plus”, a explicat femeia.

Aceasta spune că a întâmpinat dificultăți și atunci când a mers la bancă pentru actualizarea datelor, deși informațiile ar fi trebuit să poată fi preluate în sistem.

„Am vrut să merg să cer vechiul buletin înapoi”

După mai multe astfel de experiențe, femeia spune că a ajuns să regrete alegerea făcută.

„Am vrut să merg să cer vechiul buletin înapoi sau să-mi fac altul, tot pe stil vechi”, a povestit aceasta, nemulțumită în special de faptul că cetățeanului îi sunt cerute în continuare documente pentru informații pe care instituțiile statului ar trebui să le poată verifica.

CEI aduce, așadar, avantaje reale: dimensiuni reduse, securitate sporită, posibilitatea autentificării digitale și a semnării electronice, precum și protejarea mai bună a adresei de domiciliu. Problema semnalată de utilizatori este alta: pentru ca toate aceste beneficii să fie resimțite în viața de zi cu zi, instituțiile și platformele trebuie să fie la rândul lor pregătite.

Până atunci, românii care aleg noul document trebuie să știe că pot avea nevoie de telefon cu NFC și de aplicațiile necesare, să își păstreze cele două PIN-uri și, înainte de un drum la ghișeu, să verifice dacă instituția respectivă poate utiliza direct datele electronice ale CEI. În caz contrar, „buletinul viitorului” riscă, cel puțin pentru o perioadă de tranziție, să conviețuiască cu birocrația trecutului.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor