De ce este baza de la Kogălniceanu atât de importantă pentru americani. SUA vor să o folosească acum pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu

De ce este baza de la Kogălniceanu atât de importantă pentru americani. SUA vor să o folosească acum pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu
FOTO: Arhivă

România joacă un rol mai important decât pare în dinamica conflictelor din jurul Europei și din Orientul Mijlociu. Unul dintre motive este baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, aflată lângă Constanța, care a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru operațiunile militare ale Statelor Unite și ale NATO.

Baza Mihail Kogălniceanu are un rol strategic

Potrivit unor analize publicate de presa internațională, baza este folosită frecvent de aeronave militare americane care tranzitează Europa în drum spre Orientul Mijlociu, Asia Centrală sau Africa de Nord-Est. Practic, Mihail Kogălniceanu funcționează ca un nod logistic major, unde avioanele se pot opri pentru alimentare, întreținere sau reorganizarea misiunilor.

Rolul acestei baze a devenit evident inclusiv în timpul operațiunii americane „Midnight Hammer”, desfășurată anul trecut împotriva unor instalații nucleare din Iran. La acea vreme, administrația de la Washington a mobilizat un număr impresionant de aeronave pentru a sprijini bombardierele strategice implicate în misiune. Aproximativ 130 de avioane de luptă și de realimentare au fost transferate în Europa pentru a susține cele șapte bombardiere care au executat atacurile.

În acest tip de operațiuni, baza de la Mihail Kogălniceanu este considerată un punct cheie. Documente analizate de jurnaliști arată că aerodromul din România este catalogat de strategii militari drept „centru logistic și de tranzit” pentru operațiunile americane din mai multe regiuni ale lumii.

Poziția geografică, un element esențial

Importanța strategică a bazei este dată în primul rând de poziția geografică. Amplasată pe flancul estic al NATO, aproape de Marea Neagră, aceasta permite acces rapid către Orientul Mijlociu, Caucaz sau Asia Centrală. Din acest motiv, militarii americani o compară uneori cu celebra bază Ramstein din Germania, un centru major pentru operațiunile aeriene occidentale.

Fostul comandant suprem al NATO în Europa, generalul american Philip Breedlove, a descris baza drept „Ramsteinul Estului”. În opinia sa, infrastructura de la Mihail Kogălniceanu ar putea deveni esențială pentru viitoare operațiuni militare sau misiuni de menținere a păcii în regiune.

Breedlove a subliniat că orice eventuală operațiune internațională destinată stabilizării Ucrainei după încheierea războiului ar depinde în mare măsură de infrastructura logistică din România. El consideră că bazele aeriene românești ar putea deveni puncte centrale pentru transportul de trupe, echipamente și resurse.

Chiar dacă România este un aliat important al NATO, autoritățile de la București au exclus până acum trimiterea de trupe în Ucraina. Decizia are legătură cu preocupările de securitate ale statelor aflate în apropierea Rusiei, care preferă să își mențină forțele militare pe propriul teritoriu.

SUA au cerut permisiunea să utilizeze baza militară

Statele Unite au solicitat autorităților române permisiunea de a utiliza Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru dislocarea temporară a unor aeronave de realimentare în aer, precum și pentru amplasarea unui contingent militar și a unor avioane destinate misiunilor de inteligență, supraveghere și recunoaștere (ISR). Scopul acestor desfășurări ar fi fost sprijinirea unor posibile operațiuni militare viitoare.

Totuși, deși România a aprobat această solicitare, misiunea nu s-a mai concretizat, iar forțele americane nu au mai utilizat baza de la Mihail Kogălniceanu în acest scop. O eventuală decizie adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în data de 11 martie 2026 ar putea redeschide procedurile, ceea ce ar permite reluarea demersurilor pentru desfășurarea acestor capabilități pe teritoriul României.

Scutul de la Deveselu, un alt element important

Pe lângă baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, un alt element strategic aflat pe teritoriul României este sistemul antirachetă de la Deveselu. Acesta face parte din scutul antirachetă al NATO și a fost conceput pentru a proteja Europa de eventuale atacuri balistice provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran.

Ideea amplasării acestui sistem în România a fost negociată inițial în perioada în care președintele României era Traian Băsescu, iar la Casa Albă se afla George W. Bush. Acordul final a fost semnat însă în 2011, în timpul administrației Barack Obama.

Scutul de la Deveselu este situat la aproximativ 2.500 de kilometri de Iran și este conceput pentru a intercepta eventuale rachete balistice lansate spre Europa. Sistemul a fost modernizat în 2023 pentru a deveni compatibil cu cele mai noi tehnologii ale NATO. Deși scopul oficial al sistemului este descurajarea unor amenințări venite din Orientul Mijlociu, reacțiile cele mai critice au venit din partea Rusiei, care consideră că sistemul ar putea afecta echilibrul strategic din regiune.

În paralel cu aceste evoluții geopolitice, baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu continuă să fie modernizată și extinsă. De-a lungul anilor, aceasta a găzduit numeroase exerciții militare internaționale și a servit ca punct de tranzit pentru militari și echipamente trimise în Afganistan sau în alte teatre de operații.

De asemenea, aerodromul este folosit pentru instruirea piloților români, dar și pentru activitățile aeriene ale unor unități militare străine prezente în Europa.