Daredevil: Born Again, sezonul 2, pe Disney+. New Yorkul arde mocnit, iar Kingpin este extraordinar REVIEW
Sezonul 2 din Daredevil: Born Again, disponibil pe Disney+, este genul de revenire care îți amintește de ce Matt Murdock a fost mereu unul dintre cele mai bune personaje Marvel aduse pe micul ecran. Nu doar pentru pumni, sânge, costume sau umbrele din Hell’s Kitchen, ci pentru felul în care serialul știe să transforme lupta dintre bine și rău într-o dispută morală epuizantă, în care fiecare alegere are costuri.
Sunt mare fană a universului Daredevil. Am văzut toate sezoanele, am trecut și prin The Punisher, iar revenirea lui Frank Castle, interpretat de Jon Bernthal, este unul dintre lucrurile pe care le aștept cel mai mult pe Disney+. Noul sezon The Punisher se lansează pe Disney+ pe 13 mai, iar simplul gând că Bernthal revine în acest rol ridică automat miza pentru tot ce înseamnă colțul mai întunecat, violent și moral complicat al universului Marvel.
Un sezon mai sigur pe el
Noul sezon din Daredevil: Born Again este bun. Nu perfect, nu lipsit de momente în care îți vine să te cerți cu ecranul, dar bun într-un fel matur, foarte apropiat de ce a făcut ca serialul să rămână atât de iubit. Charlie Cox revine cu aceeași vulnerabilitate dură în rolul lui Matt Murdock / Daredevil, iar serialul îl împinge într-o zonă în care eroismul nu mai arată deloc curat.
Dario Scardapane, alături de regizorii Justin Benson, Aaron Moorhead, Solvan „Slick” Naim, Angela Barnes și Iain B. MacDonald, ține sezonul într-o tensiune constantă. Producătorii executivi Kevin Feige, Louis D’Esposito, Brad Winderbaum, Sana Amanat, Dario Scardapane, Justin Benson, Aaron Moorhead, Iain B. MacDonald, Charlie Cox și Vincent D’Onofrio susțin un sezon care pare construit cu mai multă siguranță, mai mult curaj și mai multă încredere în publicul care știe deja cât de dur poate deveni acest univers.
Distribuția funcționează tocmai pentru că nu se sprijină doar pe nostalgie. Charlie Cox, Vincent D’Onofrio, Deborah Ann Woll, Krysten Ritter, Elden Henson, Ayelet Zurer și Wilson Bethel aduc fiecare câte o piesă importantă într-un puzzle urban în care legea, corupția, vinovăția și violența se amestecă până când nu mai știi exact unde se termină justiția și unde începe răzbunarea.
Fisk este adevăratul coșmar
Nu am citit benzile desenate și nu știu cât de fidel este serialul față de ele. Ce pot spune, însă, este că ce face Wilson Fisk aici este magistral. Vincent D’Onofrio joacă rolul cu o greutate aproape fizică: fiecare pauză, fiecare privire, fiecare izbucnire pare calculată să te facă să te simți mic în fața unui om care confundă controlul cu iubirea și frica orașului cu respectul.
Fisk nu mai este doar un mafiot cu ambiții politice. Este un sistem întreg strâns într-un singur corp masiv, un om care știe să folosească instituțiile, propaganda și vulnerabilitățile celor din jur cu o cruzime rece. Te înfioară nu pentru că ridică vocea, ci pentru că uneori nici nu are nevoie. În sezonul acesta, Kingpin pare mai periculos atunci când zâmbește decât atunci când lovește.
Vincent D’Onofrio rămâne una dintre cele mai bune alegeri de casting făcute vreodată de Marvel pentru zona sa TV. Are capacitatea rară de a face un villain monstruos să pară, pentru câteva secunde, aproape uman, înainte să-ți amintească brutal că umanitatea lui este mereu condiționată de dorința de putere. Fisk nu vrea doar să conducă New Yorkul. Vrea ca orașul să creadă că nu poate supraviețui fără el.
Politică, furie și o scenă care amintește de atacul de la Capitoliu
Fără spoilere, există o scenă anume care mi s-a părut inspirată maxim din atacul de la Capitoliu din SUA de acum câțiva ani. Serialul nu o transformă într-o copie directă, dar energia acelei secvențe, felul în care mulțimea este împinsă spre violență și modul în care haosul devine instrument politic trimit foarte clar cu gândul la acel moment.
Aici, Daredevil: Born Again funcționează cel mai bine: când aduce supereroii înapoi la nivelul străzii și îi pune în fața unor frici foarte reale. Nu este vorba doar despre cine bate pe cine, ci despre cine controlează povestea, cine decide cine este criminal și cine este salvator, cine are voie să poarte mască și cine poate ascunde abuzul în spatele unei funcții publice.
Sezonul are o dimensiune politică mai apăsată, dar nu devine niciodată o lecție seacă. Totul rămâne prins în conflictul dintre oameni, în felul în care personajele reacționează la frică și în capacitatea lui Fisk de a transforma furia publică într-o armă. Din acest punct de vedere, serialul este mai actual decât pare la prima vedere și mult mai incomod decât multe producții Marvel recente.
Personaje bune, alegeri frustrante
Serialul este bun, dar pentru unii poate deveni frustrant din cauza alegerilor personajelor. Matt Murdock este, ca de obicei, prins între instinctul de avocat, furia de justițiar și vinovăția omului care pierde mereu ceva când încearcă să salveze pe cineva. Uneori îl înțelegi perfect. Alteori, ai vrea să-l scuturi puțin.
Asta nu este neapărat o slăbiciune. De fapt, tocmai această încăpățânare morală îl face interesant. Matt nu este un erou comod, iar Charlie Cox știe să joace oboseala lui interioară fără să o transforme în melodramă. Personajul pare mereu la un pas de prăbușire, dar tocmai acolo se află forța lui: în refuzul de a renunța chiar și atunci când toate argumentele logice îi spun că ar trebui.
Karen Page, interpretată de Deborah Ann Woll, aduce în continuare una dintre cele mai umane energii ale universului Daredevil, iar revenirea unor figuri familiare dă sezonului senzația de lume reconstruită după o rană veche. De asemenea, Krysten Ritter, ca Jessica Jones, schimbă dinamica ori de câte ori apare, iar prezența ei adaugă un strat binevenit de cinism și luciditate într-un oraș care pare să alunece spre dictatură urbană.
Un final care deschide clar ușa mai departe
Finalul lasă loc clar pentru următorul sezon. Nu este genul de încheiere care trântește ușa și îți spune că povestea s-a terminat, ci una care pare să tragă aer în piept înainte de o confruntare și mai mare. Sezonul 2 își permite să rezolve unele tensiuni, dar păstrează suficiente fire deschise încât să simți că adevărata explozie abia urmează.
Este o alegere potrivită pentru un serial care funcționează cel mai bine atunci când își tratează orașul ca pe un organism viu, bolnav, agitat, imposibil de vindecat printr-o singură victorie. New Yorkul din Daredevil: Born Again nu este doar decor. Este terenul de luptă, victima și, uneori, complicele.
Verdict Daredevil: Born Again sezon 2
Sezonul 2 din Daredevil: Born Again este o continuare solidă, întunecată și suficient de curajoasă încât să nu-și simplifice conflictele. Are acțiune, are tensiune politică, are personaje care greșesc credibil și are un Kingpin atât de bine construit încât devine aproape sufocant.
Pentru mine, ca fană a universului Daredevil, sezonul acesta confirmă că Hell’s Kitchen încă are sânge, nerv și motive bune să rămână una dintre cele mai interesante zone ale Marvel pe Disney+. Nu este doar un serial cu supereroi, ci o poveste despre putere, frică, vinovăție și limitele fragile ale justiției. Iar când Vincent D’Onofrio intră în scenă ca Wilson Fisk, aproape că simți cum orașul începe să tremure.