Cum se rezolvau subiectele la Limba română la Evaluarea Națională 2026. Exercițiul de gramatică la care au greșit mulți elevi

Absolvenții clasei a VIII-a au susținut luni proba scrisă la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2026. Subiectele au avut la bază două texte suport, unul semnat de Veronica D. Niculescu și celălalt de Carmen Strungaru, iar elevii au avut de rezolvat cerințe de înțelegere a textului, vocabular, gramatică și redactare.

Potrivit rezolvărilor realizate de profesori, multe dintre exerciții au verificat competențele de interpretare a textului și cunoștințele de gramatică acumulate pe parcursul gimnaziului.

Cum se rezolva Subiectul I, partea A

La primul exercițiu, elevii trebuiau să identifice cuvintele „toamnă” și „țestoasă”.

La exercițiile 2, 3 și 4 răspunsurile corecte au fost:

Vezi și:

Averea Alinei Gorghiu, propusă vicepremier în Guvernul Veștea. Câți bani are în conturi și investiții

• Exercițiul 2 – varianta B;
• Exercițiul 3 – varianta C;
• Exercițiul 4 – varianta D.

La exercițiul 5, valorile de adevărat și fals au fost:

• Adevărat, Fals, Fals;
• Adevărat, Fals, Fals.

La exercițiul 6, elevii trebuiau să identifice o trăsătură a tiparului narativ. Un răspuns corect era menționarea prezenței naratorului obiectiv, care relatează întâmplările la persoana a III-a.

Exercițiul 7 solicita identificarea unui element comun celor două texte. Un răspuns posibil a fost relația dintre om și natură, prezentă atât în textul despre animalele salvate de Vladimir, cât și în fragmentul despre experiența din Papua Noua Guinee.

Vezi și:

Subiectele la Limba română la Evaluarea Națională 2026. Rezumat și argumentare pe baza textelor suport de Veronica D. Niculescu și Carmen Strungaru

Ce se întâmplă dacă lucrarea este anulată la Evaluarea Națională sau Bacalaureat. Timpul suplimentar pe care îl pot primi elevii

La exercițiul 8, elevii trebuiau să argumenteze dacă darurile primite trebuie apreciate indiferent de valoarea lor materială. Un exemplu putea fi reprezentat de fructele de cacao oferite personajului din al doilea text.

Pentru exercițiul 9, se putea realiza o asociere cu textul „Cum e lumea”, de Veronica D. Niculescu, evidențiind tema grijii și a iubirii față de animale.

Exercițiul 6

O trăsătură a tiparului textual narativ o constituie prezența personajelor și a naratorului obiectiv. O secvență sugestivă caracteristicii enunțate este cea în care Vladimir găsește o broască, așa cum se reliefează în sintagma: „tipograful o luase și-o adusese aici”.

Cum se rezolvau:

Exercițiul 7

Un element de conținut comun celor două texte este comuniunea omului cu natura.

În primul text-suport, Vladimir îngrijește animale rănite sau aflate în dificultate, precum țestoasa, uliul și stârcul cenușiu, pe care le eliberează ulterior în mediul lor natural, idee ce se cristalizează în secvența: „Apoi a fost un stârc cenușiu, adus la redacție…”.

În al doilea text, autoarea observă cu interes vegetația și obiceiurile localnicilor, descoperind cocotieri și arbori-de-cacao în timpul călătoriei sale. Aceasta mărturisește ideea conform căreia acordă o atenție aparte plantelor și zgomotelor naturii: „Mă uit la plante și ascult zgomotele pădurii”.

Exercițiul 8

Consider că darurile primite trebuie prețuite, oricât de simple ar fi, având în vedere faptul că valoarea unui dar nu este dată de prețul său, ci de intenția și de sentimentele cu care este oferit.

În textul al doilea, localnicii îi oferă autoarei nuci-de-cocos și fructe de cacao, dorind să îi facă o bucurie și să îi împărtășească o parte din viața lor. Chiar dacă aceste daruri sunt obișnuite pentru ei, ele reprezintă un gest de generozitate și ospitalitate: „Mai rupe încă patru bucăți, să avem toți ce bea”.

Prin urmare, în momentul în care primim un dar, trebuie să fim recunoscători persoanei care ni l-a oferit, deoarece reflectă bunătatea și dorința de a crea o legătură aparte cu ceilalți.

Exercițiul 9

Valori: iubirea, grija/afecțiunea omului față de ființele necuvântătoare, admirația elementelor naturii, bunătatea, protecția oferită de om ființelor necuvântătoare etc.

Asociez fragmentul din opera literară „Mesteceni de hârtie”, de Veronica D. Niculescu, cu textul narativ „Fetița căreia nu-i plăcea numele său”, scris de Elif Shafak.

Valoarea comună a textelor este iubirea față de animale.

În textul-suport, se evidențiază acest aspect, semnificativă fiind secvența în care Vladimir Pârvulescu îngrijește țestoasa găsită la redacție, îi oferă hrana potrivită, iar, după ce aceasta își revine, o eliberează în mediul său natural.

În opera asociată, Sakiz Sardunya primește de la bunicul său două broaște țestoase, pe care le numește Ziua și Noaptea. Fetița citește „Enciclopedia animalelor” pentru a învăța să le îngrijească. Astfel descoperă faptul că trebuie să le ofere capsule de calciu pentru a li se întări carapacea.

Cum se rezolva Subiectul I, partea B

La exercițiul 1, răspunsul corect era varianta C.

La exercițiul 2, răspunsul corect era varianta D.

La exercițiul 3, răspunsul corect era varianta D.

La exercițiul 4, răspunsul corect era varianta A.

La exercițiul 5, valorile morfologice cerute erau:

• „ia” – verb predicativ;
• „mele” – adjectiv pronominal posesiv;
• „un” – numeral cardinal.

Exercițiile de gramatică care le-au dat emoții elevilor

La exercițiul 6, elevii au avut să alcătuiască două propoziții:

1. Propoziție negativă cu verbul „a spune” la mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a singular:

„Tu nu spuseseși adevărul.”

1. Propoziție afirmativă în care substantivul „broască” să fie la cazul genitiv:

„Ochii broaștei strălucesc.”

Exercițiul 7 solicita identificarea și clasificarea a trei propoziții subordonate:

• „Când a venit primăvara” – propoziție subordonată circumstanțială de timp;
• „să trăiască o sută de ani” – propoziție subordonată completivă directă;
• „fără să o mai deranjeze vreodată vreun om” – propoziție subordonată circumstanțială de mod.

La exercițiul 8, elevii au avut de completat forma corectă a cuvintelor din enunț. Varianta corectă era:

„Mi-ar plăcea să-i spun Mariei că am doar o mare dorință, aceea de a călători împreună cu fiica mea.”

Rezumatul de la Subiectul al II-lea

La Subiectul al II-lea, candidații au avut de redactat un rezumat de 100-150 de cuvinte al textului „Mesteceni de hârtie”, de Veronica D. Niculescu.

Pentru obținerea punctajului maxim, elevii trebuiau să surprindă principalele momente ale textului: găsirea țestoasei, îngrijirea acesteia de către Vladimir, hibernarea din timpul iernii și eliberarea ei în natură odată cu venirea primăverii.

Profesorii spun că subiectele din acest an au fost accesibile și echilibrate, iar elevii bine pregătiți au avut șanse mari să obțină note ridicate. Rezultatele inițiale ale Evaluării Naționale 2026 vor fi afișate pe 1 iulie. Iată mai jos o variantă de rezumat:

„Într-o seară de toamnă, șeful tipografilor găsește o țestoasă și o aduce la redacție. Cum nimeni nu reușește să o îngrijească, Vladimir o duce acasă. Descoperă că este o țestoasă de apă, îi oferă hrană potrivită și o îngrijește până la venirea primăverii, când o eliberează pe malul unui iaz din apropierea pădurii.

Vladimir locuiește lângă pădure și își petrece timpul liber explorând-o. De-a lungul timpului, el mai salvează și alte animale ajunse la redacție. Un uliu păsărar este tratat și eliberat după însănătoșire.

Mai târziu, un stârc găsit în apele înghețate este găzduit de Vladimir până la primăvară. Ulterior, acesta este redat naturii. Fotografia stârcului eliberat apare pe prima pagină a unui ziar.”

Exercițiul care ar fi putut crea confuzii unor elevi

Unul dintre exercițiile care ar fi putut ridica probleme unor candidați a fost cel de la Subiectul I B, exercițiul 5, unde elevii trebuiau să precizeze valoarea morfologică a unor cuvinte din text.

Potrivit profesorilor care au rezolvat subiectele, termenul „un” a fost încadrat la numeral cardinal, și nu articol nehotărât, așa cum au crezut mulți elevi.

Cât costă să stai cu chirie în Europa. Bucureștiul depășește capitale considerate mult mai bogate