Cum pot fi recuperate lacunele elevilor fără ca orele remediale să devină o pedeapsă. Soluțiile propuse de directori

Orele remediale pot ajuta elevii care au acumulat lacune la materiile de bază, însă simpla adăugare a unei ore în program nu garantează și recuperarea materiei.

Grupe mai mici, exerciții practice, metode diferite de cele folosite la clasă și intervenții adaptate fiecărui copil sunt câteva dintre soluțiile indicate de directori de licee din Tulcea, în contextul măsurilor anunțate după rezultatele PISA 2025.

Una dintre principalele temeri este ca elevii care ajung la pregătire suplimentară să nu considere că sunt pedepsiți pentru rezultatele lor. Adina-Laura Voicu, directorul Colegiului Național „Spiru Haret” din Tulcea, atrage atenția că stigmatizarea poate compromite chiar scopul acestor activități.

Orele remediale ar trebui să arate diferit de o oră obișnuită

Repetarea aceleiași lecții în același mod nu înseamnă neapărat că un copil care nu a înțeles-o prima dată o va înțelege la a doua încercare. Acesta este unul dintre punctele ridicate de Camelia Mocanu, directorul Liceului Tehnologic „Anghel Saligny” din Tulcea.

Vezi și:

De ce cheltuim mai mulți bani atunci când plătim cu cardul. Explicația pentru senzația că „dispar” fără să ne dăm seama

În opinia sa, activitatea remedială ar trebui construită diferit: grupe mai mici, lucru diferențiat, exerciții practice și intervenții adaptate dificultăților fiecărui elev. În plus, școala ar trebui să urmărească progresul copiilor pentru a vedea dacă metodele folosite dau rezultate.

Astfel, înainte de organizarea activităților, școala trebuie să identifice exact ce nu stăpânește fiecare elev. Un copil poate avea probleme de înțelegere a unui text, în timp ce altul poate întâmpina dificultăți doar la anumite noțiuni. Tratarea tuturor acestor situații în același mod riscă să transforme programul remedial într-o simplă prelungire a zilei de școală.

Copiii nu trebuie să simtă că sunt pedepsiți

Modul în care sunt prezentate aceste ore elevilor poate conta la fel de mult ca materia lucrată. Adina-Laura Voicu consideră că activitatea remedială trebuie să fie una de sprijin, nu să capete imaginea unei sancțiuni pentru copiii cu rezultate mai slabe.

Vezi și:

Ce sunt orele remediale și ce copii pot participa. Reguli noi pentru anul școlar 2026-2027

Directoarea avertizează că remedialul nu ar trebui să fie perceput drept o „corigență mascată”. Dacă elevul se simte etichetat pentru că trebuie să participe la aceste activități, eficiența lor poate fi afectată încă de la început.

Soluția indicată este un program flexibil, în care accentul să cadă pe susținerea reală a copilului. În practică, acest lucru presupune însă și rezolvarea unor probleme de organizare, de la găsirea spațiilor și introducerea activităților în orar până la asigurarea profesorilor necesari.

Mai multe ore nu înseamnă automat rezultate mai bune

Camelia Mocanu atrage atenția asupra unei diferențe importante: numărul orelor nu este, în sine, elementul care va determina îmbunătățirea rezultatelor. Contează mai ales calitatea activităților desfășurate în acel timp.

În acest model, ora remedială nu ar trebui să însemne reluarea întregii lecții pentru toți copiii. Profesorul ar trebui să poată lucra punctual asupra dificultăților identificate și să adapteze exercițiile nivelului elevilor.

Monitorizarea progresului devine astfel o altă etapă importantă. Dacă după o perioadă copilul continuă să aibă aceeași dificultate, metoda de lucru ar trebui ajustată, în loc să fie adăugate pur și simplu alte ore.

În liceele tehnologice, problema este și continuitatea învățării

O perspectivă diferită vine de la Aida-Corina Moldoveanu, directorul Liceului Tehnologic „Brad Segal” din Tulcea. Aceasta atrage atenția asupra fragmentării anului școlar în cazul învățământului tehnologic, unde perioadele obișnuite de curs sunt întrerupte de stagii de pregătire practică, vacanțe, „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.

În aceste condiții, elevii pot pierde ritmul de lucru, iar profesorii ajung să concentreze cantități mari de materie în perioade relativ scurte. Directoarea consideră că trebuie valorificat în primul rând timpul pe care elevii îl petrec deja la școală, nu doar prelungit programul acestora.

Discuțiile au loc în contextul rezultatelor PISA 2025, evaluare care măsoară competențele elevilor de 15 ani la citire, matematică și științe, precum și capacitatea lor de a folosi ceea ce au învățat în situații din viața reală. Ministerul Educației a prezentat rezultatele drept un punct de plecare pentru măsuri care să consolideze competențele de bază ale elevilor.

Înainte ca noile măsuri să poată fi aplicate însă, școlile așteaptă regulile concrete ale Ministerului Educației. Directorii consultați indică aceeași idee de fond: recuperarea lacunelor nu ar trebui să însemne doar mai mult timp petrecut în bancă, ci un alt mod de a lucra cu elevul, pornind de la dificultățile pe care acesta le are efectiv.