Cum arată un buncăr antiatomic din România. Ce găsești în interiorul unui adăpost de protecție civilă

Cum arată un buncăr antiatomic din România. Ce găsești în interiorul unui adăpost de protecție civilă
FOTO: Arhivă

În contextul tensiunilor internaționale din ultimii ani, tot mai mulți români se întreabă unde s-ar putea adăposti în cazul unei situații de urgență majoră. Deși puțini le-au văzut în realitate, adăposturile de protecție civilă există în multe orașe din țară, iar unele dintre ele sunt ascunse chiar sub clădirile în care trăim sau lucrăm.

Ce se găsește într-un adăpost de protecție civilă

Un reportaj realizat de Antena 3 CNN a dezvăluit cum arată în interior un astfel de buncăr antiatomic din România. Accesul într-un adăpost de acest tip începe cu două uși metalice masive. Acestea sunt concepute special pentru a se închide ermetic și sunt foarte greu de manevrat, tocmai pentru a asigura izolarea completă a spațiului în cazul unui atac sau al unui accident major. Rolul lor este de a proteja persoanele din interior de unda de șoc, de substanțe toxice sau de radiații.

Adăpostul prezentat în reportaj are o capacitate de aproximativ 40 de persoane. Spațiul este simplu și funcțional, fiind gândit pentru supraviețuire, nu pentru confort. În interior există o mică zonă cu chiuvetă, necesară pentru igienă, precum și o toaletă de dimensiuni reduse. Aceste facilități sunt esențiale pentru ca oamenii să poată rămâne în adăpost o perioadă mai lungă, în condiții cât de cât acceptabile.

Un alt element important este sistemul de ventilație. Acesta asigură circulația aerului și filtrarea lui, astfel încât persoanele din interior să poată respira în siguranță. Totuși, instalația nu este tocmai silențioasă. Cei care au vizitat buncărul spun că ventilatoarele produc un zgomot puternic, aproape constant, însă acest inconvenient este considerat un preț mic pentru menținerea aerului respirabil.

Adăposturile de protecție civilă sunt prevăzute și cu o ieșire de urgență. Aceasta poate fi folosită în cazul în care intrarea principală este blocată de dărâmături sau devine inaccesibilă. Practic, fiecare detaliu este gândit pentru a oferi o șansă suplimentară de supraviețuire în situații extreme.

Câte adăposturi de acest fel există în București

În București există peste o mie de astfel de spații destinate protecției populației. Distribuția lor diferă de la un sector la altul. Sectorul 2 are cele mai multe adăposturi, cu 343 de locații, urmat de Sectorul 6 cu 294 și Sectorul 4 cu 168. În Sectorul 1 sunt 165 de adăposturi, în Sectorul 3 există 143, iar Sectorul 5 are 58 de spații de protecție.

Chiar și așa, capacitatea totală rămâne limitată. Raportat la populația de aproximativ două milioane de locuitori pe care o avea Capitala în 2019, aceste adăposturi ar putea găzdui aproximativ 320.000 de persoane pentru o perioadă de până la două săptămâni. Restul populației ar trebui să caute alte soluții de protecție sau adăpostire.

În apropierea Bucureștiului există câteva localități care dispun, la rândul lor, de asemenea spații, printre ele Buftea, Moara Vlăsiei sau Domnești. Totuși, și acolo capacitatea este limitată, iar numărul locurilor disponibile nu ar acoperi nevoile tuturor în cazul unei situații de criză.

Recomandări pentru fiecare familie

La nivel național, România are aproximativ 4.500 de adăposturi de protecție civilă. Multe dintre ele sunt amenajate la subsolurile blocurilor, ale spitalelor, primăriilor sau hotelurilor. În ultimii ani, legislația a fost actualizată, iar clădirile noi ale administrației publice sau școlile ar trebui să includă în proiect și astfel de spații de protecție.

Specialiștii recomandă însă ca fiecare familie să fie pregătită și individual pentru situații de urgență. Un rucsac de supraviețuire ar trebui să conțină apă, alimente neperisabile, conserve sau batoane proteice, produse de igienă, o lanternă, baterii de rezervă, un radio portabil, o trusă medicală și medicamente pentru cel puțin 15 zile pentru persoanele aflate sub tratament.

Lista completă a adăposturilor de protecție civilă din România, împreună cu adresele și coordonatele GPS, poate fi consultată pe site-ul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, astfel încât oamenii să știe din timp unde se pot refugia în caz de nevoie.