Cum ajungeau pensiile și indemnizațiile persoanelor vulnerabile în mâinile rețelei conduse de Viorel Pașca. Procurorii descriu mecanismul prin care erau controlați banii

În timp ce instanța urmează să decidă dacă Viorel Pașca și membrii familiei sale vor fi arestați preventiv, noi informații din ancheta DIICOT conturează modul în care ar fi funcționat rețeaua de azile ilegale din Bihor. Potrivit surselor judiciare, principala miză nu era doar găzduirea persoanelor vulnerabile, ci controlul asupra veniturilor acestora, de la pensii și indemnizații până la alte ajutoare acordate de stat.

Persoanele vulnerabile erau selectate și în funcție de veniturile pe care le aveau

Potrivit surselor apropiate anchetei, activitatea lui Viorel Pașca a început în urmă cu aproape două decenii, când acesta a început să primească în locuințele sale persoane fără adăpost, vârstnici sau oameni cu dizabilități care nu mai aveau familie ori sprijin. În cei 17 ani analizați de procurori, peste 3.300 de persoane ar fi trecut prin aceste centre, iar mai mult de 1.000 dintre ele au decedat.

Anchetatorii susțin însă că persoanele primite nu erau alese întâmplător. Conform probelor strânse până acum, rețeaua ar fi acceptat în principal persoane care nu aveau aparținători și de pe urma cărora puteau fi obținute venituri, fie că era vorba despre pensii, pensii de handicap, indemnizații de însoțitor, ajutoare sociale sau chiar ajutoare de înmormântare.

În interceptările aflate la dosar apare inclusiv o discuție în care se cere întocmirea unei anchete sociale care să ateste că persoana este abandonată și fără posibilități materiale, document necesar pentru ca aceasta să fie preluată.

Vezi și:

Cum ajungeau pensiile și indemnizațiile în mâinile lui Viorel Pașca. Mecanismul prin care erau controlați banii

Procurorii descriu un mecanism bine pus la punct

Din datele anchetei reiese că, după preluarea unei persoane, urmau mai multe etape prin care membrii grupării ar fi obținut controlul asupra banilor acesteia.

Primul pas îl reprezenta stabilirea domiciliului victimei la una dintre locațiile administrate de Viorel Pașca, astfel încât pensiile și alte indemnizații să poată fi încasate acolo.

Ulterior erau solicitate anchete sociale și, potrivit suspiciunilor procurorilor, se făceau demersuri pentru obținerea certificatelor de handicap, existând cazuri în care s-ar fi urmărit încadrarea în grad grav cu asistent personal pentru a obține indemnizații mai mari.

Vezi și:

Averea găsită la percheziții în dosarul azilelor din Bihor. Ce ascundea seiful lui Viorel Pașca, totul a fost ridicat de DIICOT

Anchetatorii verifică și implicarea unor funcționari ai statului, existând suspiciuni că unele documente nu reflectau situația reală a beneficiarilor.

Cardurile și conturile ar fi fost administrate de membrii grupării

Un alt element important descris de procurori îl reprezintă deschiderea conturilor bancare și emiterea cardurilor pe numele persoanelor vulnerabile. Potrivit surselor judiciare, aceste carduri nu ar fi rămas însă la titulari, ci ar fi fost gestionate de membrii rețelei. Investigatorul sub acoperire introdus de DIICOT în centru susține că l-a văzut pe Viorel Pașca retrăgând bani proveniți din pensii, indemnizații și alte drepturi bănești.

Același investigator afirmă că i s-ar fi spus să acorde atenție persoanelor care beneficiau de pensii și indemnizații, deoarece „de acolo vin banii”.

Anchetatorii susțin că au identificat inclusiv situații în care retragerile de numerar ar fi continuat chiar și după ce unele persoane părăseau centrele. Într-un caz prezentat în anchetă, unui beneficiar care a decis să plece i-ar fi fost retrași aproape toți banii din cont înainte de plecare, acesta primind doar aproximativ 100 de lei.

Declarații de consimțământ și alte surse de venit

Sursele judiciare susțin că persoanele adăpostite erau puse să semneze documente prin care își exprimau acordul ca pensiile, indemnizațiile și bunurile lor să fie administrate de rețeaua coordonată de Viorel Pașca. Drept urmare. procurorii verifică dacă aceste documente au fost semnate în mod valabil, având în vedere că multe dintre persoanele vizate sufereau de afecțiuni psihice sau aveau capacitate redusă de înțelegere.

Ancheta arată că gruparea ar fi încercat să valorifice și alte forme de sprijin financiar oferite de stat, inclusiv ajutoarele pentru combustibil și ajutoarele de înmormântare. În interceptările aflate la dosar apar discuții despre utilizarea cardurilor destinate alimentării cu combustibil pentru autoturismele familiei.

În cazul persoanelor decedate, procurorii verifică și modul în care au fost folosite ajutoarele de înmormântare. Investigatorul sub acoperire susține că, în unele situații, cheltuielile efective ar fi fost mult mai mici decât sumele încasate în acest scop.

DIICOT: prejudiciul estimat depășește 13 milioane de lei

Conform datelor comunicate oficial de DIICOT, prejudiciul estimat în dosar este de aproximativ 13 milioane de lei. Procurorii susțin astfel că întreaga activitate s-ar fi desfășurat fără acreditările și licențele necesare pentru furnizarea de servicii sociale și că persoanele vulnerabile erau menținute într-o stare de dependență totală, fiind private de posibilitatea de a-și administra singure veniturile și bunurile.

Anchetatorii consideră că imaginea publică de „bun samaritean”, construită de-a lungul anilor, ar fi contribuit la dezvoltarea acestui sistem, inclusiv prin faptul că persoane vulnerabile ar fi fost direcționate către aceste centre chiar de unele instituții ale statului. Toate aceste acuzații fac obiectul anchetei penale, iar vinovăția persoanelor cercetate va fi stabilită de instanță.