Cum a paralizat un student internetul fără să vrea. Greșeala de cod care a declanșat primul mare „virus” online în 1988

Internetul pare astăzi imposibil de oprit, dar în 1988 era încă o rețea mică, folosită mai ales de universități, laboratoare de cercetare și instituții militare. Tocmai de aceea, un experiment făcut de un student de 23 de ani a reușit să producă unul dintre cele mai importante momente din istoria tehnologiei moderne: primul mare incident cibernetic al internetului.

Robert Tappan Morris, student la Cornell University, a lansat în seara de 2 noiembrie 1988 un program despre care a spus ulterior că trebuia să măsoare dimensiunea internetului. Doar că o eroare de cod a făcut ca programul să se multiplice necontrolat, blocând aproximativ 6.000 dintre cele 60.000 de computere conectate atunci la rețea. Cazul este amintit într-o analiză publicată de Space Daily, care reface pas cu pas povestea programului scăpat de sub control.

De ce nu era chiar virus, ci un Worm (Viermele Informatic)

Deși în limbaj popular este numit adesea „virus”, programul lui Morris era, mai exact, un vierme informatic. Diferența este importantă: un virus are nevoie, de regulă, de un fișier sau de un program-gazdă pentru a se răspândi, în timp ce un worm se poate copia singur dintr-un computer în altul, folosind vulnerabilități din rețea.

Potrivit FBI, Morris Worm exploata mai multe slăbiciuni ale sistemelor Unix folosite pe internetul timpuriu. Printre ele se numărau o problemă în serverul de e-mail sendmail, o vulnerabilitate în serviciul fingerd și folosirea unei liste de parole comune. Programul nu fura date, nu cripta fișiere și nu distrugea componente, dar se copia atât de agresiv încât mașinile infectate ajungeau să nu mai poată funcționa normal.

Discheta care conține codul sursă al Morris Internet Worm, expusă la Computer History Museum. (Foto: Computer History Museum )

Greșeala de cod care a blocat mii de computere

Partea ironică este că Morris încercase să includă o protecție care să împiedice reinfectarea repetată a aceluiași computer. În teorie, dacă o mașină era deja infectată, programul trebuia să sară peste ea de cele mai multe ori. În practică, mecanismul nu a funcționat cum trebuia, iar multe sisteme au ajuns să ruleze mai multe copii ale worm-ului simultan.

Rezultatul a fost haos. Calculatoarele au încetinit dramatic, administratorii de sistem nu știau exact ce se întâmplă, iar specialiștii de la universități și laboratoare au început să colaboreze prin telefon și prin părțile de rețea care încă funcționau. În aproximativ 36 de ore, programatorii au reușit să analizeze codul, să înțeleagă cum se răspândește și să distribuie soluții de curățare și patch-uri.

Robert Tappan Morris, studentul care a lansat din greșeală Morris Worm, incidentul ce a paralizat o parte din internetul timpuriu în 1988. (Foto: X)

Incidentul care a dus la securitatea cibernetică modernă

Pagubele financiare au fost estimate în mod diferit, de la sute de mii la câteva milioane de dolari, dar impactul real a fost mult mai mare decât costul reparațiilor. Morris Worm a arătat că internetul, construit atunci pe încredere între specialiști, putea fi paralizat de un singur program scăpat de sub control.

După incident, autoritățile americane au reacționat rapid. Robert Morris a devenit prima persoană condamnată în baza Computer Fraud and Abuse Act, primind trei ani de probațiune, 400 de ore de muncă în folosul comunității și o amendă. Mai important, episodul a dus la apariția primelor structuri moderne de răspuns la incidente informatice, inclusiv CERT/CC, creat la Carnegie Mellon University.

Privit astăzi, Morris Worm pare aproape modest în comparație cu atacurile ransomware, campaniile de malware și amenințările alimentate de inteligența artificială. Pe Playtech am scris, de exemplu, despre profesionalizarea atacurilor ransomware și despre noua generație de malware alimentată de inteligența artificială. Totuși, lecția din 1988 rămâne actuală: uneori, cea mai mare vulnerabilitate nu este intenția rea, ci combinația dintre încredere, cod imperfect și o rețea care crește mai repede decât regulile care o protejează.