Cum a ajuns România peste Japonia și Spania într-un indicator economic important. Ce ne ține, însă, în coada Europei
România a urcat pe locul 30 din 40 de state analizate în ediția 2026 a Wealth of Nations Index, un clasament realizat de Warsaw Enterprise Institute care încearcă să măsoare prosperitatea reală a unei țări, nu doar prin prisma Produsului Intern Brut. Deși poziția generală nu este una spectaculoasă, raportul scoate în evidență o evoluție importantă a economiei private românești, care se află în prima jumătate a clasamentului și depășește state considerate mult mai dezvoltate. Clasamentul este condus de Statele Unite, Norvegia și Elveția, în timp ce la polul opus se află Ucraina, Columbia și Mexic. România reușește să se poziționeze înaintea unor țări precum Grecia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Ce măsoară, de fapt, acest indice
Spre deosebire de clasamentele bazate exclusiv pe PIB, Wealth of Nations Index încearcă să răspundă la o întrebare simplă: cât de multă prosperitate ajunge efectiv la cetățeni?
Autorii iau în calcul economia privată pe locuitor, adică valoarea consumului și a investițiilor realizate de populație și companii, apoi adaugă contribuția statului, ajustată în funcție de calitatea serviciilor publice oferite. Cu alte cuvinte, nu contează doar câți bani cheltuie guvernul, ci și ce rezultate obțin cetățenii din acele cheltuieli.
Economia privată a României, peste multe state occidentale
Una dintre cele mai bune vești din raport este legată de performanța mediului privat. Astfel, România ocupă locul 20 din 40 la indicatorul economiei private pe locuitor, cu un nivel de 30.773 de dolari internaționali calculați la paritatea puterii de cumpărare.
Rezultatul plasează practic România înaintea unor state precum Spania, Japonia, Israel, Grecia, Portugalia, Polonia, Croația, Slovenia sau Lituania.
Mai mult, dinamica ultimului deceniu este una dintre cele mai bune din clasament. Între 2015 și 2021, economia privată pe locuitor a crescut cu aproape 32%, iar între 2021 și 2026 a mai avansat cu 18%. Per total, creșterea acumulată ajunge la 55,7%, una dintre cele mai puternice evoluții din întregul clasament.
Unde se pierde avantajul României
Dacă sectorul privat performează bine, aceeași concluzie nu poate fi trasă și pentru sectorul public. La calitatea cheltuielilor statului, România ocupă locul 34 din 40, cu un scor de 0,63, fiind depășită inclusiv de Polonia, Grecia și Bulgaria. Raportul analizează șapte domenii esențiale:
- apărare;
- securitate internă;
- infrastructură și transport;
- mediu;
- sănătate;
- educație;
- învățământ superior.
Astfel, rezultatele arată că banii cheltuiți de stat nu se transformă suficient de eficient în servicii publice pentru cetățeni.
Educația rămâne unul dintre cele mai slabe capitole
Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate apare în zona educației. Din păcate, România ocupă locul 36 din 40 la învățământul primar și secundar, fiind chiar sub Ucraina. La învățământ superior situația este doar puțin mai bună, țara noastră aflându-se pe locul 34.
De asemenea, la capitolul mediu ţara este pe poziția 33, iar la sănătate ocupă locul 30 din 40. Cu alte cuvinte, aceste rezultate explică de ce statul nu reușește să urce mai mult în clasamentul general, în ciuda performanțelor economiei private.
Există și domenii în care România recuperează teren
Raportul evidențiază și câteva progrese importante. La infrastructură și transport public, România a urcat două poziții și ocupă locul 23 din 40, depășind țări precum Cehia, Letonia și Ungaria.
Și mai bună este evoluția la securitate internă, unde România a urcat cinci poziții și se află acum pe locul 21. Aceste două domenii sunt printre puținele capitole în care țara noastră reușește să se apropie de media statelor occidentale.
Ce trebuie să rețină românii din acest clasament
Concluzia raportului este una interesantă pentru români: economia privată a crescut puternic în ultimul deceniu și produce mai multă prosperitate decât ar sugera multe statistici tradiționale, însă lipsa unor servicii publice performante în educație, sănătate și administrație continuă să limiteze poziția României în clasamentele internaționale ale prosperității.