Cele mai bogate și cele mai sărace țări din Europa. Unde se află România în topul puterii de cumpărare în 2025

Diferențele dintre statele europene rămân uriașe atunci când nu ne uităm doar la salarii sau la dimensiunea economiei, ci la ceea ce pot cumpăra efectiv oamenii cu banii lor. De aceea, unul dintre indicatorii cei mai utili pentru astfel de comparații este PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, un calcul care încearcă să corecteze diferențele de preț dintre țări și să ofere o imagine mai apropiată de realitate.

Pentru 2025, tabloul european arată limpede că există în continuare două viteze economice în Uniunea Europeană. La un capăt sunt statele foarte bogate, unde puterea de cumpărare depășește clar media UE, iar la celălalt se află țările care au recuperat doar parțial decalajul față de Vest. România este în această a doua categorie: nu mai este la coada absolută a clasamentului, dar rămâne încă sub media europeană.

Unde se află România în clasamentul european

România este la 78% din media Uniunii Europene în clasamentul PIB-ului pe cap de locuitor în standarde ale puterii de cumpărare, într-un context în care media UE este 100. Asta înseamnă că țara noastră rămâne sub nivelul european, dar peste ultimele două poziții ocupate de Bulgaria și Grecia, ambele cu 68. Deasupra României se află Estonia, cu 79, în timp ce Croația are tot 78, Ungaria 76, Slovacia 75, iar Letonia 71.

Acest rezultat arată că România a făcut pași înainte față de perioadele în care era aproape automat pe ultimul loc în multe clasamente economice europene, însă încă nu a reușit să intre în zona statelor apropiate de media UE. Practic, nivelul de trai estimat prin acest indicator rămâne semnificativ sub cel din marile economii occidentale, chiar dacă diferența nu mai este atât de dramatică precum în trecut.

Vezi și:

Ce autostrăzi ar putea fi inaugurate până la finalul anului 2026. Peste 250 de kilometri de drum de mare viteză sunt așteptați

Cine conduce topul și de ce cifrele trebuie citite cu atenție

Luxemburg și Irlanda domină net clasamentul european. Distanța față de restul statelor este atât de mare încât, la prima vedere, pare că vorbim despre economii aproape din altă ligă. După ele vin Țările de Jos, Danemarca și Austria, iar Germania rămâne cea mai bine plasată dintre marile economii ale Uniunii Europene. Franța este aproape de media UE, Italia ușor sub, iar Spania rămâne și ea sub nivelul de referință.

Totuși, aceste cifre trebuie interpretate cu o doză de prudență. În cazul Luxemburgului, economia este puternic alimentată și de munca unui număr mare de persoane care nu locuiesc permanent în țară, dar contribuie la PIB. În Irlanda, rezultatul foarte ridicat este influențat și de prezența unor mari multinaționale și de felul în care sunt contabilizate activele și profiturile legate de proprietatea intelectuală. Cu alte cuvinte, topul este relevant, dar nu spune singur toată povestea despre bunăstarea de zi cu zi a populației.

O analiză publicată de Euronews pe baza datelor Eurostat arată tocmai această ruptură puternică dintre statele aflate în frunte și cele care rămân semnificativ sub media europeană. Pentru publicul din România, mesajul este simplu: țara noastră continuă să recupereze, dar încă nu a trecut pragul simbolic al mediei UE.

Ce spune acest clasament despre estul și vestul Europei

Harta economică a continentului rămâne, în linii mari, previzibilă: statele din vestul și nordul Europei stau cel mai bine, iar multe țări din est continuă să fie sub media UE. România, Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia și Bulgaria fac parte din această zonă în care convergența există, dar este lentă. Chiar și atunci când economiile cresc, decalajele de productivitate, investiții și structură economică nu dispar peste noapte.

Pe de altă parte, faptul că România nu mai este singură la coadă și că depășește deja ultimele poziții arată că există și un progres real. Pentru un cititor obișnuit, concluzia cea mai simplă este aceasta: puterea de cumpărare a crescut față de anii mai slabi, însă nivelul de trai rămâne încă departe de standardele din nucleul bogat al Europei. Clasamentul din 2025 confirmă, așadar, atât recuperarea lentă a României, cât și distanța care mai trebuie parcursă până la media europeană.