Croaziera transformată în alertă medicală: Ce este hantavirusul, responsabil de trei decese
O croazieră de expediție prin Atlanticul de Sud s-a transformat într-o anchetă medicală internațională, după ce trei pasageri au murit, iar alți oameni au dezvoltat simptome severe compatibile cu o infecție rară, dar potențial letală. Autoritățile sanitare suspectează hantavirusul, o familie de virusuri asociată în principal cu rozătoarele, iar nava MV Hondius se află în centrul unui răspuns coordonat între mai multe țări.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, alerta a fost transmisă pe 2 mai 2026, după apariția unui grup de cazuri de boală respiratorie severă la bordul vasului. Până pe 4 mai, erau raportate șapte cazuri: două confirmate în laborator și cinci suspecte, inclusiv trei decese, un pacient în stare critică și trei persoane cu simptome mai ușoare.
Ce s-a întâmplat pe vas
MV Hondius, navă sub pavilion olandez, plecase din Ushuaia, Argentina, pe 1 aprilie 2026, într-o expediție care a inclus Antarctica, Georgia de Sud, Tristan da Cunha, Sfânta Elena și Ascension. La bord se aflau 147 de persoane, pasageri și membri ai echipajului, din 23 de naționalități, iar pe 4 mai vasul era ancorat în largul statului Cabo Verde.
Primele simptome au fost raportate pe 6 aprilie, la un pasager care a dezvoltat febră, dureri de cap și diaree, înainte ca starea lui să se agraveze rapid. Alte cazuri au urmat pe parcursul călătoriei, cu febră, probleme gastrointestinale, pneumonie, dificultăți respiratorii severe și șoc. Un pasager evacuat în Africa de Sud a fost confirmat pozitiv pentru hantavirus, iar testele suplimentare continuă.
Operatorul Oceanwide Expeditions a transmis că două persoane din echipaj aveau nevoie urgentă de îngrijiri medicale, în timp ce autoritățile din Cabo Verde au ezitat să permită debarcarea din motive de sănătate publică. OMS a coordonat evaluarea riscurilor, izolarea cazurilor, recoltarea de probe și discuțiile pentru evacuări medicale.
De ce hantavirusul sperie medicii
Hantavirusurile sunt transmise, în principal, prin contactul cu urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate ori prin atingerea unor suprafețe contaminate. Infecția nu este comună, dar poate evolua dramatic, mai ales când afectează plămânii și duce la sindrom cardiopulmonar cu hantavirus.
Simptomele pot apărea, de regulă, la două până la patru săptămâni de la expunere, dar intervalul poate varia între o săptămână și opt săptămâni. Boala poate începe cu febră, frisoane, dureri musculare, greață, vărsături, diaree sau dureri abdominale, apoi poate progresa brusc spre insuficiență respiratorie și tensiune arterială scăzută.
Riscul pentru populația generală este evaluat ca fiind scăzut, iar transmiterea de la om la om este considerată neobișnuită. Totuși, pentru anumite tulpini, în special virusul Andes, au fost documentate episoade limitate de transmitere între persoane aflate în contact apropiat și prelungit.
Ancheta caută sursa contaminării
Una dintre marile necunoscute rămâne locul în care s-a produs expunerea. Autoritățile verifică dacă pasagerii ar fi intrat în contact cu rozătoare sau cu medii contaminate înainte de îmbarcare, în timpul opririlor din zone izolate sau chiar la bord. Faptul că perioada de incubație poate fi lungă complică ancheta epidemiologică.
În prezent, nu există un tratament antiviral specific sau un vaccin disponibil pe scară largă pentru aceste infecții. Supraviețuirea depinde de diagnostic rapid, monitorizare atentă și îngrijiri de susținere, inclusiv oxigen, fluide și terapie intensivă în cazurile grave. Tocmai de aceea, specialiștii recomandă igienă strictă, izolare pentru persoanele simptomatice, ventilație, curățenie atentă și evitarea măturării uscate în spațiile unde ar putea exista contaminare.