Crivadia, cel mai înalt viaduct rutier din România. Are peste 100 de metri înălţime şi a fost construit în urmă cu şase decenii

Suspendat deasupra Cheilor Crivadiei, pe DN 66, viaductul care leagă zona Hațegului de Valea Jiului continuă să impresioneze și astăzi prin proporții, dar și să stârnească neliniște. Ridicat în anii ’60, podul rutier rămâne cea mai înaltă construcție de acest tip din România, depășind 100 de metri înălțime. Deși este traversat zilnic de mii de vehicule, trecerea timpului și lipsa intervențiilor majore au lăsat urme vizibile asupra structurii sale.

Viaductul de la Crivadia, o construcție impresionantă

Modernizarea Drumului Național 66 Simeria – Petroșani a fost una dintre marile investiții rutiere ale perioadei comuniste. Traseul, lung de aproximativ 80 de kilometri, avea rolul de a facilita accesul către exploatările miniere din Valea Jiului, conectând zona cu Transilvania și Banatul. Lucrările de asfaltare au început în 1961, fiind executate de specialiștii întreprinderii de construcții din Deva împreună cu angajații Direcției de Drumuri și Poduri Timișoara.

Cea mai spectaculoasă și dificilă etapă a proiectului a fost ridicarea viaductului de la Crivadia. Amplasat la poalele turnului medieval cu același nume, podul traversează abrupt valea și deschide drumul către un canion calcaros îngust, săpat de ape în masivul Runcu. În anii construcției, presa vremii descria proiectul drept o realizare tehnică de excepție. Se foloseau schelete metalice, o soluție modernă la acea vreme, care permitea execuția mai rapidă și o calitate superioară a lucrărilor.

Segmentul Crivadia – Petroșani, lung de 17 kilometri, a fost inaugurat în 1966, odată cu finalizarea viaductului. Podul se sprijină pe arce din beton armat formate din patru grinzi principale, ridicate într-un loc spectaculos, chiar deasupra văii. În apropiere, pe o colină, se află turnul de pază medieval, restaurat tot în acei ani, care oferă o panoramă amplă asupra Țării Hațegului și a Munților Retezat și Șureanu. Construit, potrivit istoricilor, în 1528, turnul a devenit între timp un obiectiv turistic.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Structura este vizibil afectată

La momentul inaugurării, viaductul era considerat o lucrare inginerească îndrăzneață. De la baza sa începeau Cheile Crivadiei, un culoar stâncos de aproape un kilometru, atât de îngust încât nu a permis niciodată formarea unor poteci accesibile. Pereții abrupți și apa adâncă făceau traversarea aproape imposibilă fără șoseaua suspendată.

După anul 2000, DN 66 a fost modernizat, însă viaductul a rămas aproape neschimbat. Astăzi, construcția prezintă fisuri vizibile în beton, zone unde materialul s-a desprins și armături metalice expuse, afectate de coroziune. Infiltrațiile de apă accelerează degradarea, iar sub pod s-au adunat fragmente de beton și piatră căzute de pe structură.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara a anunțat că viaductul a fost analizat de specialiști, iar expertiza tehnică l-a încadrat în clasa III de stare tehnică, considerată satisfăcătoare, dar care necesită intervenții de reparație și consolidare. Pentru 2026 este prevăzută realizarea documentației tehnice, urmând ca, în funcție de finanțare, să fie demarate proiectarea și lucrările efective.

Până atunci, viaductul Crivadia rămâne un simbol al ingineriei românești din secolul trecut: o construcție impresionantă, dar îmbătrânită, care încă susține traficul dintre două regiuni istorice și continuă să ofere priveliști spectaculoase celor care îl traversează.

Munca de acasă nu îi face automat pe angajați mai fericiți. Ce arată studiile despre joburile fără birou