Cloudul devine noul front al independenței digitale. Europa vrea să cumpere tehnologie de la companii europene

Europa încearcă să reducă dependența de tehnologia americană, iar cloudul a devenit una dintre cele mai sensibile mize. Treisprezece furnizori europeni de cloud, alături de europarlamentari și organizații civice, susțin planul Comisiei Europene de a încuraja folosirea tehnologiilor locale în contractele publice sensibile.

Miza nu este doar economică, ci și strategică. Serviciile de cloud găzduiesc date publice, infrastructură digitală, documente, aplicații și sisteme critice. Într-o perioadă în care tensiunile dintre Europa, Statele Unite și China cresc, Bruxellesul încearcă să transforme suveranitatea digitală dintr-un slogan într-o politică aplicată.

„Construiți european, cumpărați european”

Potrivit Reuters, Comisia Europeană urmează să prezinte măsuri prin care companiile europene, nu rivalii americani, să fie favorizate în anumite licitații publice sensibile din zona cloudului. În paralel, Bruxellesul vrea să stimuleze și producția de cipuri „made in Europe”, într-o cursă în care UE încearcă să recupereze decalajul față de SUA și China.

Printre semnatarii scrisorii deschise se numără companii precum OVHcloud din Franța, Nextcloud din Germania, Proton din Elveția, Ecosia, Mastodon și producătorul olandez de cipuri cuantice QuantWare. Mesajul transmis de eurodeputata Alexandra Geese a fost direct: „Construiți european, cumpărați european, protejați european”.

Această idee se leagă de discuția mai largă despre riscul dependenței de cloudul american și vulnerabilitatea de tip „kill switch”, adică scenariul în care infrastructura digitală europeană poate deveni dependentă de decizii juridice, comerciale sau politice luate în afara UE.

De ce cloudul a devenit o problemă de securitate

Ani la rând, cloudul a fost privit mai ales ca o soluție comodă și eficientă: firmele și instituțiile își mutau datele și aplicațiile pe infrastructuri administrate de mari furnizori internaționali. Problema este că, în zona publică și în domenii sensibile, controlul asupra datelor contează tot mai mult.

Dacă spitale, administrații, instituții publice sau servicii strategice depind de furnizori non-europeni, apare întrebarea cine controlează, în ultimă instanță, infrastructura. Nu este vorba neapărat despre renunțarea completă la companiile americane, ci despre reducerea riscului ca Europa să nu aibă alternative solide.

În aceeași logică intră și discuțiile despre tehnologia suverană și încercarea Europei de a se elibera de dominația software-ului american. Cloudul, AI-ul, cipurile și software-ul nu mai sunt doar produse comerciale, ci elemente de putere economică și politică.

Europa vrea să cumpere european, dar provocarea este uriașă

Planul UE sună bine pe hârtie, dar aplicarea lui va fi dificilă. Giganții americani au infrastructură uriașă, servicii mature, ecosisteme stabile și clienți publici sau privați deja obișnuiți cu ele. Furnizorii europeni au nevoie de bani, capacitate tehnică, încredere și contracte mari pentru a putea concura real.

Totuși, direcția este clară: Europa nu mai vrea să fie doar clientul marilor platforme globale, ci să-și construiască propriile opțiuni tehnologice. În zona AI, aceeași ambiție se vede prin sprijinul acordat companiilor europene precum Mistral, compania franceză de inteligență artificială aleasă de Airbus și BMW pentru proiecte industriale sensibile.

Pentru utilizatorul obișnuit, aceste decizii nu se vor vedea imediat. Pentru instituții, administrații și companii strategice, însă, schimbarea poate fi majoră. Cloudul devine noul front al independenței digitale, iar Europa transmite un mesaj simplu: dacă datele sunt europene, infrastructura pe care stau ar trebui să fie, pe cât posibil, tot europeană.

SpaceX s-a prăbușit la bursă după IPO: euforia din jurul companiei lui Elon Musk s-a evaporat într-o singură zi