Cine trebuie să declare veniturile din străinătate și actele necesare. ANAF a început controalele, ce faci dacă ai primit decizie

ANAF a început, din 27 iulie 2026, emiterea deciziilor de impunere din oficiu pentru persoanele fizice care nu au declarat veniturile obținute în anul 2021, iar până la sfârșitul lunii octombrie campania va fi extinsă și pentru anii fiscali 2022, 2023 și 2024. Măsura vine după ce Fiscul a primit volume importante de informații de la autoritățile fiscale din alte state ale Uniunii Europene, iar mulți români care au muncit sau au obținut alte venituri în străinătate se întreabă acum dacă au obligații fiscale în România și ce trebuie să facă dacă primesc o notificare sau o decizie de impunere.

Cine are obligația să declare veniturile obținute în străinătate

Nu orice român care lucrează în afara țării trebuie să plătească impozit și în România. Obligația depinde în primul rând de rezidența fiscală, nu de cetățenie.

Dacă o persoană este rezident fiscal în România, aceasta are, în principiu, obligația de a declara veniturile obținute atât în România, cât și în străinătate. Ulterior, în funcție de convențiile pentru evitarea dublei impuneri încheiate de România cu alte state, impozitul plătit în străinătate poate fi recunoscut, astfel încât aceeași sumă să nu fie impozitată de două ori.

În schimb, persoanele care și-au mutat legal rezidența fiscală într-un alt stat și au notificat ANAF în acest sens nu mai sunt, de regulă, obligate să declare în România veniturile realizate exclusiv în țara în care au devenit rezidenți fiscali.

Vezi și:

Greșeala care îți poate umfla factura la electricitate în august. Un singur reglaj poate face diferența când e caniculă

Problema apare atunci când cineva s-a mutat efectiv în altă țară, dar nu a parcurs și formalitățile privind schimbarea rezidenței fiscale.

Ce venituri pot ajunge în atenția ANAF

Datele primite de ANAF prin schimbul automat de informații nu vizează doar salariile. Mai mult, autoritățile fiscale pot primi informații și despre:

• venituri salariale;
• activități independente;
• chirii obținute prin platforme precum Airbnb sau Booking;
• dividende și dobânzi;
• câștiguri din investiții;
• tranzacții cu criptomonede;
• alte venituri pentru care exista obligația declarării.

Pe măsură ce schimbul automat de informații dintre statele UE devine tot mai extins, astfel de verificări vor avea loc în fiecare an.

Vezi și:

Controale ANAF pentru românii care au avut astfel de încasări. Cine intră în vizorul Fiscului

Grevă la ANAF, Vamă și Finanțe din cauza noii legi a salarizării. Ce servicii pot fi afectate pentru români

Ce acte sunt necesare pentru clarificarea situației fiscale

Dacă ANAF solicită clarificări, contribuabilul trebuie să poată demonstra unde a avut rezidența fiscală și unde au fost plătite taxele. În funcție de situație, pot fi necesare:

• certificatul de rezidență fiscală emis de autoritățile din statul în care persoana locuiește;
• contractul individual de muncă;
• documente privind plata impozitelor în statul respectiv;
• fișe fiscale sau adeverințe de venit;
• documente privind perioada de ședere în străinătate;
• documente care justifică veniturile obținute.

În cazul în care este nevoie, ANAF poate solicita și alte documente pentru verificarea situației fiscale.

Ce faci dacă ai primit o decizie de impunere

Primirea unei decizii de impunere nu înseamnă automat că trebuie să plătești imediat sumele stabilite de Fisc fără posibilitatea de a le contesta.

Potrivit Codului de procedură fiscală, contribuabilul care primește o astfel de decizie poate depune Declarația Unică în termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei. Dacă declarația este depusă în acest termen, decizia de impunere emisă din oficiu este anulată, iar obligațiile fiscale sunt stabilite pe baza informațiilor declarate de contribuabil.

În același timp, dacă persoana consideră că există erori în informațiile folosite de ANAF, este recomandat să se prezinte la administrația fiscală de care aparține pentru clarificarea situației și să prezinte documentele justificative.

De ce este importantă rezidența fiscală

Una dintre cele mai frecvente confuzii este cea dintre domiciliul din buletin și rezidența fiscală. Faptul că un român păstrează domiciliul în România nu înseamnă automat că este rezident fiscal român, însă schimbarea rezidenței fiscale trebuie notificată oficial către ANAF, potrivit legislației în vigoare.

În practică, numeroși români care s-au mutat în Spania, Italia, Germania sau alte state europene și-au plătit corect taxele acolo, dar au omis această formalitate administrativă. În lipsa documentelor privind schimbarea rezidenței fiscale, ANAF îi poate identifica în baza datelor primite de la autoritățile fiscale străine și poate iniția procedura de impunere.

Cum poți evita problemele pe viitor

Specialiștii recomandă ca persoanele care lucrează sau obțin venituri în afara României să verifice periodic situația lor fiscală și să se asigure că toate obligațiile declarative au fost îndeplinite.

Verificarea notificărilor primite în Spațiul Privat Virtual (SPV), depunerea la timp a Declarației Unice atunci când este necesară și notificarea schimbării rezidenței fiscale sunt pași care pot evita decizii de impunere, penalități și proceduri administrative care pot dura luni de zile.

În contextul în care ANAF beneficiază acum de un schimb automat de informații cu autoritățile fiscale din tot mai multe state europene, iar procesul de digitalizare permite identificarea rapidă a veniturilor realizate în străinătate, astfel de controale vor deveni o rutină, iar contribuabilii care își mențin documentele fiscale în ordine vor avea mult mai puține probleme în relația cu Fiscul.

Un nou drum expres va fi construit în România. Va face legătura cu una dintre cele mai importante rute din sudul țării