Cercetătorii au ars papirusuri pentru a descifra texte vechi de 2.000 de ani. Ce au descoperit în scrierile carbonizate de erupția Vezuviului
Potrivit publicației internaționale ScienceAlert, cercetătorii au realizat propriile papirusuri, folosind materiale și tehnici de scriere inspirate din Antichitate, apoi le-au ars în condiții controlate pentru a reproduce deteriorarea documentelor originale. Prin scanarea acestora cu raze X, au demonstrat că prezența plumbului în cerneală poate face literele mult mai ușor de identificat, chiar și atunci când papirusul este complet carbonizat.
Studiul, publicat în septembrie 2026 în revista științifică PLOS One, ar putea contribui la recuperarea unor texte antice considerate imposibil de citit prin metodele tradiționale. Descoperirea este importantă mai ales pentru colecția de la Herculaneum, care cuprinde peste 1.800 de papirusuri și reprezintă singura bibliotecă din Antichitate păstrată până în prezent în această formă.
De ce au ars oamenii de știință propriile papirusuri
Pentru a testa metoda, cercetătorii de la Universitatea California, Berkeley, și Institutul Național de Standarde și Tehnologie din Statele Unite (NIST) au creat copii experimentale ale sulurilor antice. Au folosit papirus egiptean, instrumente de scris din trestie și diferite tipuri de cerneală, inclusiv una îmbogățită cu plumb.
Pe suprafața documentelor au transcris fragmente din Biblie, dar și replici din Star Wars și serialul The Outer Limits. Apoi, papirusurile au fost expuse la temperaturi ridicate, într-un mediu cu foarte puțin oxigen, pentru a reproduce procesul de carbonizare prin care au trecut documentele originale.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/09/unrolledscroll-1536x2048-1-642x8-1-431x575.jpg)
O replică a unui sul de papirus de la Herculaneum, cunoscută și sub denumirea de „long boi” în argoul de pe internet. (Douglas Seiler/ScienceAlert)
După ardere, sulurile au devenit extrem de fragile și nu mai puteau fi desfășurate fără riscul de a se rupe. Cercetătorii le-au analizat cu ajutorul tomografiei cu raze X, obținând imagini tridimensionale ale straturilor de papirus.
Rezultatele au arătat că plumbul din cerneală absoarbe razele X mult mai eficient decât materialul carbonizat, producând un contrast care permite identificarea literelor. Potrivit cercetătorilor, diferența de absorbție poate fi de până la 25 de ori, ceea ce face ca scrisul să devină vizibil în imaginile obținute.
Pentru reconstruirea digitală a documentelor, echipa a adaptat un algoritm conceput inițial pentru analiza bateriilor litiu-ion. Programul a urmărit straturile deformate ale papirusului și le-a desfășurat virtual, permițând citirea textelor fără intervenții fizice asupra materialului.
Ce se ascunde în biblioteca antică de la Herculaneum
Colecția de papirusuri de la Herculaneum a fost descoperită începând cu anul 1752, în timpul săpăturilor arheologice realizate sub patronajul regilor Bourbon ai Neapolelui. Documentele fuseseră îngropate în timpul erupției Vezuviului, care a distrus orașul roman în anul 79 d.Hr.
Temperaturile extreme au carbonizat papirusurile, însă condițiile în care au rămas îngropate le-au protejat de degradarea completă. Astfel, documentele au supraviețuit aproape două milenii, deși multe dintre ele au rămas imposibil de citit.
În ultimii ani, cercetătorii au început să recupereze fragmente din aceste texte cu ajutorul scanărilor și al inteligenței artificiale. Playtech a relatat anterior cum papirusurile arse de Vezuviu au început să fie descifrate cu ajutorul AI, fără ca documentele să fie desfășurate fizic.
Un exemplu important este papirusul PHerc. 1667, care conține aproximativ 1,5 metri de text în limba greacă veche. După cum a explicat Playtech într-un articol despre desfășurarea virtuală a unui papirus vechi de aproape 2.000 de ani, documentul ar putea aparține tradiției filosofice stoice, deși autorul său nu a fost identificat cu certitudine.
Noua cercetare ar putea accelera astfel de descoperiri, deoarece oferă o modalitate de a identifica din timp documentele care au șanse mai mari să poată fi citite prin scanare.
Cum ar putea fi descifrate alte texte pierdute ale Antichității
Una dintre concluziile importante ale experimentului este că prezența plumbului în cerneală poate fi identificată cu ajutorul unui dispozitiv portabil de fluorescență cu raze X. Acesta ar putea fi folosit pentru examinarea preliminară a papirusurilor, înainte ca documentele selectate să fie supuse unor scanări tomografice complexe.
Totuși, nu toate manuscrisele antice conțin plumb. Studiile anterioare au identificat acest element în scrisul de pe anumite fragmente originale de la Herculaneum, însă proveniența sa nu este pe deplin cunoscută. Cercetătorii iau în calcul inclusiv posibilitatea ca plumbul să fi fost introdus prin substanțele folosite pentru uscarea cernelii.
Echipa intenționează să continue experimentele folosind papirusuri realizate cu diferite tipuri de cerneală, concentrații de plumb și stiluri de scriere. Aceste documente vor putea fi utilizate pentru antrenarea unor algoritmi capabili să recunoască textele ascunse în interiorul sulurilor carbonizate.
Este o direcție care completează eforturile internaționale de recuperare a manuscriselor antice, inclusiv proiectul Vesuvius Challenge, despre care Playtech a scris încă din 2023, când au fost descifrate primele cuvinte din papirusurile ilizibile cu ajutorul inteligenței artificiale.
Deocamdată, noua metodă a fost demonstrată pe papirusuri realizate în laborator, nu prin descifrarea unui nou document original din biblioteca de la Herculaneum. Totuși, rezultatele publicate pe 16 septembrie 2026 în PLOS One arată că plumbul din cerneală ar putea deveni un indiciu important pentru identificarea manuscriselor care merită investigate cu prioritate.
Dacă metoda va putea fi aplicată cu succes documentelor originale, cercetătorii ar putea recupera noi opere filosofice, literare și istorice, rămase inaccesibile timp de aproape două milenii.