Cele mai afectate țări de scumpiri din Europa. Salariile nu mai ţin pasul cu prețurile nici în statele bogate

Creșterea prețurilor la energie și tensiunile din Orientul Mijlociu încep să se resimtă tot mai puternic în economiile dezvoltate, iar efectele sunt vizibile direct în buzunarele angajaților. O analiză publicată de Financial Times arată că puterea de cumpărare scade atât în Statele Unite și Marea Britanie, cât și în mai multe state importante din zona euro. În multe cazuri, salariile nu mai cresc suficient de repede pentru a compensa noile scumpiri, iar economiștii avertizează că situația ar putea continua și în perioada următoare.

Criza energetică afectează din nou puterea de cumpărare

Potrivit analizei, noul val de scumpiri este legat de războiul din Iran și de blocarea Strâmtorii Ormuz, evenimente care au provocat o nouă criză energetică la nivel internațional. Creșterea prețurilor la energie începe să reducă din nou veniturile reale ale populației, inclusiv în țările considerate până acum mai stabile economic.

În zona euro, angajații abia începuseră să își revină după explozia inflației din 2022. În 2025, veniturile reale crescuseră cu aproape 2%, într-un context în care șomajul rămăsese scăzut, iar piața muncii era încă solidă. Totuși, actualele scumpiri pun din nou presiune pe consumatori.

Economiștii avertizează că salariile reale din zona euro ar putea stagna în 2026. Analistul economic Claus Vistesen, de la Pantheon Macroeconomics, estimează că situația va deveni și mai dificilă în statele cu probleme bugetare, unde guvernele nu mai au suficient spațiu pentru măsuri de sprijin.

Vezi și:

Unde să nu schimbi leva în Bulgaria. Greșeala care îi costă bani pe turiști

Franța, Germania și Spania, printre cele mai afectate state

Analiza arată că Franța se află într-o poziție economică delicată. Deficitul bugetar ridicat limitează posibilitatea unor noi ajutoare sau reduceri de taxe, iar consumatorii resimt direct efectele scumpirilor.

Și Germania se confruntă cu dificultăți, mai ales în ceea ce privește negocierea salariilor. Angajații au o putere mai redusă de negociere, deși impactul creșterii prețurilor este parțial atenuat prin reducerea accizelor la carburanți.

În Spania, situația este ceva mai bună comparativ cu alte state europene. Indexarea salariilor, economiile mai consistente și măsurile fiscale mai generoase oferă o protecție mai mare populației. Cu toate acestea, analiștii avertizează că întreaga zonă euro riscă o perioadă de stagnare a salariilor reale și chiar o posibilă recesiune ușoară.

Vezi și:

UE pregătește sprijin pentru oameni la facturile de curent și gaze. Cine ar putea fi protejat de valul de scumpiri

Ce înseamnă taxa de tranzit din Ormuz pentru fiecare petrolier și cum te afectează direct. Planul Iranului care poate schimba economia mondială

„Cu cât lovitura asupra economiei este mai puternică, cu atât redresarea salariilor reale va fi mai lentă”, susțin analiștii citați în raport.

Probleme și în Marea Britanie și SUA

În Marea Britanie, dificultățile economice erau deja vizibile înainte de izbucnirea conflictului. Șomajul crescuse, iar numărul locurilor de muncă disponibile ajunsese la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.

În acest context, angajaților le-a devenit tot mai greu să obțină salarii mai mari. Datele arată că salariile au crescut în medie cu doar 0,1% în termeni reali în primul trimestru al anului, fără bonusuri. Mai mult, economiștii se așteaptă chiar la scăderi în perioada următoare, pe fondul accelerării inflației și al slăbirii pieței muncii.

Guvernul britanic a încercat să reducă presiunea asupra populației prin măsuri precum reducerea TVA pentru vacanțe și restaurante sau amânarea scumpirii carburanților. Cu toate acestea, specialiștii spun că măsurile nu sunt suficiente pentru a opri scăderea puterii de cumpărare.

Și în Statele Unite, salariile nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, iar efectele sunt tot mai vizibile în consum.

Temeri legate de consum și piața muncii

Scăderea puterii de cumpărare ridică două mari probleme pentru guverne și economii. Prima este reducerea consumului, care poate încetini și mai mult economia și poate forța companiile să facă disponibilizări.

A doua temere este legată de posibilele creșteri salariale mai mari cerute de angajați, ceea ce ar putea alimenta inflația chiar și după o eventuală scădere a prețurilor la energie.

Michael Feroli, economist-șef la JPMorgan, a declarat că scăderea puterii de cumpărare este „în totalitate legată de conflictul din Orientul Mijlociu”. Acesta consideră că, dacă Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă și prețurile energiei vor scădea, „salariile reale ar putea reveni pe creștere”.

Totuși, alți economiști avertizează că inflația persistentă poate afecta marjele de profit ale companiilor și poate reduce ritmul angajărilor, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra pieței muncii din economiile dezvoltate.

Cât costă o zi la mare pe litoralul românesc în iunie 2026. Prețurile la șezlonguri, cafea și bere în Mamaia, Constanța și Eforie