Cea mai scumpă legumă din lume crește pe gardurile din România, dar aproape nimeni nu o culege. „Aurul alb” valorează și 1.000 de euro kilogramul

Cea mai scumpă legumă din lume crește pe gardurile din România, dar aproape nimeni nu o culege. „Aurul alb”  valorează și 1.000 de euro kilogramul
Planta care crește sălbatic în România (Foto: Profimedia)

Puțini români știu că una dintre cele mai scumpe legume din lume crește spontan în multe zone din țară, pe lângă garduri, prin șanțuri sau la marginea pădurilor, iar în restaurantele de lux din Belgia și Franța ajunge să fie vândută chiar și cu 1.000 de euro kilogramul.

„Aurul alb” care valorează mai mult decât multe delicatese

Cea mai scumpă legumă din lume este mugurele de hamei, un ingredient considerat o adevărată delicatesă în gastronomia occidentală și folosit mai ales în restaurantele exclusiviste din Belgia, Franța sau Olanda.

Acești muguri sunt, de fapt, lăstarii tineri ai plantei de hamei, aceeași plantă utilizată în producția berii. Sunt mici, albi, fragili și seamănă foarte mult cu sparanghelul alb, motiv pentru care au primit și denumirea de „aurul alb”.

În timp ce în Europa de Vest sunt tratați ca un produs premium extrem de rar, în România cresc spontan aproape peste tot și sunt ignorați de majoritatea oamenilor.

Planta care crește sălbatic în România

Hamei este o plantă cățărătoare din familia Cannabaceae, aceeași familie din care face parte și cannabisul. Planta poate ajunge până la 10 metri înălțime și trăiește chiar și 20 de ani. Mugurii apar doar primăvara, în lunile martie și aprilie, fiind practic niște lăstari tineri care cresc sub pământ.

În România, hameiul sălbatic poate fi găsit în zăvoaie, pe marginea apelor, prin tufișuri, pe lângă garduri vechi sau în zone umede de câmpie și deal. În trecut, lăstarii tineri erau consumați frecvent în gospodăriile rurale, la fel ca urzicile sau ștevia, însă odată cu modernizarea alimentației această tradiție aproape că a dispărut complet.

Mugurii de hamei, o delicatesă (Foto: Profimedia)

Mugurii de hamei, o delicatesă (Foto: Profimedia)

De ce costă atât de mult

Prețul uriaș al mugurilor de hamei nu are legătură doar cu gustul lor rafinat, ci și cu dificultatea recoltării și perioada foarte scurtă în care pot fi culeși.

În Belgia, unde există unele dintre cele mai cunoscute culturi de hamei din Europa, un kilogram poate depăși 160 de euro, iar în cazul produselor premium cerute de restaurantele exclusiviste, prețul ajunge chiar și la 1.000 de euro kilogramul.

Motivul principal este faptul că recoltarea se face exclusiv manual, iar producția este extrem de mică.

„Trebuie scoși din pământ și tăiați, totul cu mâna. Un singur mugure cântărește doar unu până la două grame. Cu cinci oameni nu putem culege niciodată mai mult de zece kilograme pe zi”, explică fermiera belgiană Benedikte Coutigny pentru publicația Vilt.

În plus, perioada de recoltare durează doar aproximativ șase săptămâni pe an, ceea ce transformă produsul într-o raritate gastronomică.

Gustul care i-a cucerit pe marii bucătari

Mugurii de hamei sunt apreciați pentru aroma lor delicată, ușor amară și cu note fine de nucă, iar bucătarii îi compară adesea cu sparanghelul premium sau chiar cu trufele de primăvară.

Cel mai des sunt sotați în unt, cu sare și suc de lămâie, iar aroma lor se potrivește foarte bine cu pește, carne de pui sau cartofi.

Pe lângă gustul special, acești lăstari sunt considerați și foarte sănătoși, fiind bogați în fibre, vitamine, minerale și antioxidanți. Specialiștii spun că anumite substanțe din hamei au inclusiv efect relaxant și pot contribui la îmbunătățirea somnului.

Delicatesa uitată de români

Deși astăzi aproape nimeni nu îi mai consumă în România, mugurii de hamei făceau parte cândva din bucătăria tradițională românească. Lăstarii erau opăriți și gătiți în ciorbe sau tocănițe, iar una dintre cele mai cunoscute rețete presupunea călirea lor cu usturoi și ouă, preparatul fiind servit cu mămăligă și brânză de oaie.

În timp ce restaurantele de lux din Occident transformă acești muguri într-o adevărată comoară culinară, în România continuă să crească sălbatic prin tufișuri și șanțuri, fără ca aproape nimeni să le mai cunoască adevărata valoare.