Ce trebuie să faci dacă copilul tău este victima bullying-ului. Unde reclami cazul dacă școala nu intervine

Ce trebuie să faci dacă copilul tău este victima bullying-ului. Unde reclami cazul dacă școala nu intervine
Copilul tău este agresat la școală? Pașii pentru sesizarea cazului și protejarea lui / Foto: profimedia
Ionuț Vieriu
Google Urmărește pe Google

Dacă un copil este umilit, amenințat sau agresat repetat de colegi, părintele poate sesiza școala în scris și poate cere măsuri imediate de protecție. Dacă unitatea de învățământ nu intervine, cazul poate fi reclamat inspectoratului școlar, iar situațiile de abuz sau de pericol trebuie semnalate direct serviciilor de protecție a copilului ori Poliției.

Cum raportezi bullyingul și ce scrii în sesizare

Procedura privind managementul cazurilor de violență școlară, aprobată prin Ordinul nr. 6.235/2023, stabilește obligațiile personalului atunci când sunt raportate asemenea fapte. Bullyingul presupune un comportament intenționat, repetitiv și un dezechilibru de putere între copiii implicați, care creează o atmosferă intimidantă, umilitoare sau ostilă.

Copilul poate vorbi cu un angajat al școlii în care are încredere, fără să fie obligat să treacă mai întâi pe la diriginte. Raportarea poate fi verbală sau scrisă, iar părintele poate depune separat o sesizare la conducerea unității.

Pentru a putea urmări demersul, părintele poate solicita un număr de înregistrare. În document trebuie descrise incidentele cunoscute: când și unde s-au produs, ce s-a întâmplat, cine a fost implicat și dacă există martori.

Mesajele, capturile de ecran, fotografiile sau documentele medicale disponibile pot fi anexate sesizării. Este util să precizezi separat ce ți-a povestit copilul și ce ai constatat personal, precum și demersurile făcute anterior și răspunsurile primite.

Poți cere înregistrarea și gestionarea cazului conform procedurii, protejarea copilului împotriva unor noi agresiuni și un răspuns scris. Nu trebuie să stabilești tu sancțiunea și nici să demonstrezi existența unei infracțiuni pentru ca școala să analizeze situația.

Există și mecanismul de raportare anonimă, reglementat prin Ordinul nr. 4.200/2025 și cunoscut drept „butonul roșu”. Pentru un părinte care solicită măsuri individuale și dorește să urmărească răspunsul instituției, sesizarea asumată și înregistrată permite documentarea demersului.

Citește și: Poate profesorul să nu primească elevul la oră dacă întârzie? Ce se întâmplă cu absența și când poate fi motivată

Ce trebuie să facă școala pentru protejarea copilului

Dacă agresiunea este în desfășurare, personalul trebuie să înlăture pericolul și să îi separe pe copiii implicați. Când este necesară asistența medicală, trebuie solicitat cabinetul școlar sau apelat serviciul 112, în funcție de situație.

Angajații trebuie să asculte copilul calm și să îl protejeze împotriva discriminării sau răzbunării. Procedura interzice tonul acuzator, intimidant ori umilitor și intervievarea repetată a victimei, pentru prevenirea revictimizării.

Cazurile raportate trebuie consemnate într-un registru special, iar pentru fiecare situație trebuie completată fișa de management. Identitatea persoanelor implicate trebuie păstrată confidențială față de membrii comunității școlare care nu au responsabilități în gestionarea cazului.

Părintele poate cere supravegherea sporită a locurilor în care au avut loc agresiunile, prevenirea contactelor periculoase și păstrarea probelor disponibile, în condițiile legii. Aceste solicitări pot fi formulate înainte de finalizarea analizei.

Măsurile de sprijin prevăzute de procedură includ consilierea individuală sau de grup și recomandarea unei intervenții psihologice. Este prevăzut și transferul victimei la altă clasă, la solicitarea părintelui, însă mutarea copilului nu înlocuiește gestionarea cazului de violență.

Când trebuie anunțate DGASPC, Poliția sau 112

O situație poate fi încadrată ca formă ușoară de violență numai dacă are o frecvență scăzută și consecințe minore. Repetarea faptelor de mai mult de trei ori într-o lună impune încadrarea ca formă gravă, potrivit procedurii.

Gravitatea poate rezulta și din consecințe, nu doar din numărul incidentelor. Sunt relevante afectarea sănătății sau integrității copilului și necesitatea serviciilor medicale ori constatarea abuzului psihologic de către un specialist.

În cazurile grave care implică un minor, directorul trebuie să sesizeze de urgență serviciul 119 și să informeze inspectoratul școlar. Dacă există suspiciunea unei fapte prevăzute de legea penală, trebuie anunțată Poliția, conform procedurii.

Părintele poate sesiza direct DGASPC, inclusiv prin 119, fără să aștepte intervenția școlii. Pentru un pericol imediat la adresa vieții, sănătății sau siguranței copilului se apelează 112.

O ceartă izolată între copii aflați pe poziții comparabile nu este automat bullying. Totuși, o lovitură sau o amenințare produsă o singură dată trebuie gestionată ca act de violență, potrivit gravității sale.

Citește și: Poate școala să ceară bani pentru „Școala Altfel”? Ce se întâmplă cu elevul ai cărui părinți nu își permit

Unde reclami cazul dacă școala nu intervine

Dacă școala minimalizează faptele, nu înregistrează cazul sau nu protejează copilul, poți trimite o sesizare inspectoratului școlar județean ori Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Atașează sesizarea inițială, dovada transmiterii, eventualul răspuns și probele relevante.

În document poți solicita verificarea modului în care școala a aplicat Ordinul nr. 6.235/2023. Nerespectarea procedurii de către personalul unității constituie abatere disciplinară.

Dacă școala refuză înregistrarea documentului, îl poți trimite la adresa oficială de e-mail sau prin poștă, cu confirmare de primire. Păstrează dovada transmiterii, pentru a putea arăta când ai informat instituția.

Ordonanța nr. 27/2002 privind soluționarea petițiilor prevede, pentru instituțiile publice, comunicarea răspunsului în 30 de zile de la înregistrare. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile dacă sunt necesare cercetări suplimentare, cu notificarea prealabilă a petentului.

Acest termen privește răspunsul administrativ și nu justifică amânarea protejării copilului. Dacă agresiunile continuă sau există pericol, poți sesiza inspectoratul și autoritățile competente fără să aștepți expirarea celor 30 de zile.