Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea după moartea părinților. Problema care apare la vânzarea casei

Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea după moartea părinților. Problema care apare la vânzarea casei
Cine devine proprietar după deces (Foto: Profimedia)

Mulți români amână ani la rând deschiderea succesiunii după decesul părinților, fie din cauza costurilor, fie pentru că în familie nu există neînțelegeri legate de moștenire. În practică însă, această decizie poate genera probleme importante atunci când moștenitorii doresc să vândă locuința, să obțină anumite finanțări sau să realizeze acte de proprietate. Deși dreptul la moștenire nu se pierde prin simpla trecere a timpului, lipsa succesiunii poate bloca numeroase operațiuni juridice și administrative.

Cine devine proprietar după deces

Potrivit Codului Civil, aflat în vigoare și în 2026, moștenirea se transmite automat către moștenitori în momentul decesului unei persoane. Cu toate acestea, pentru ca drepturile să poată fi dovedite oficial în fața instituțiilor, notarilor sau cumpărătorilor, este necesară dezbaterea succesiunii.

Succesiunea reprezintă procedura prin care se stabilește cine sunt moștenitorii și ce bunuri le revin fiecăruia. La finalul procedurii, notarul emite certificatul de moștenitor, documentul care dovedește oficial dreptul de proprietate asupra bunurilor lăsate de persoana decedată.

Fără acest certificat, moștenitorii se află într-o situație juridică incompletă, chiar dacă locuiesc în casă sau folosesc terenurile moștenite.

Problema care apare la vânzarea casei

Cea mai frecventă dificultate apare atunci când moștenitorii doresc să vândă locuința rămasă de la părinți. În lipsa certificatului de moștenitor, niciun notar nu poate autentifica contractul de vânzare-cumpărare, deoarece nu există un document oficial care să arate cine este proprietarul legal al imobilului.

De exemplu, dacă o casă a aparținut părinților decedați și succesiunea nu a fost făcută, copiii nu pot merge direct la notar pentru a o vinde. Înainte de orice tranzacție, ei trebuie să finalizeze procedura succesorală și să obțină actele care atestă dreptul de proprietate.

În multe situații, acest lucru duce la întârzieri de luni de zile, mai ales dacă există mai mulți moștenitori sau dacă unii dintre ei locuiesc în străinătate.

Probleme la intabulare și actualizarea actelor

O altă consecință importantă este imposibilitatea actualizării documentelor de proprietate. În conformitate cu prevederile Codului Civil și ale Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, drepturile dobândite prin moștenire trebuie înscrise în cartea funciară pentru a fi opozabile terților.

Dacă succesiunea nu este dezbătută, proprietatea rămâne înscrisă pe numele persoanei decedate, iar moștenitorii nu pot realiza anumite operațiuni cadastrale, dezmembrări, alipiri sau actualizări ale documentației imobiliare.

Acest aspect devine important mai ales în cazul terenurilor agricole sau al proprietăților pentru care sunt necesare documente cadastrale actualizate.

Fonduri europene și alte beneficii care pot fi pierdute

Lipsa succesiunii poate crea dificultăți și în accesarea unor programe de finanțare. În multe situații, pentru obținerea de fonduri europene, subvenții agricole, ajutoare pentru renovarea locuințelor sau programe de eficiență energetică, solicitantul trebuie să demonstreze că este proprietarul legal al imobilului.

Dacă locuința sau terenul figurează încă pe numele persoanei decedate, cererea poate fi respinsă până la clarificarea situației juridice.

Aceeași problemă poate apărea și în cazul contractării unor credite garantate cu imobilul respectiv.

Există un termen pentru succesiune?

O întrebare frecventă este dacă există un termen-limită pentru deschiderea succesiunii. Conform Codului Civil, dreptul de opțiune succesorală este de un an de la data decesului. În această perioadă, moștenitorii pot accepta sau renunța la moștenire.

Totuși, dacă moștenitorii au continuat să folosească bunurile, să plătească impozitele sau să administreze proprietatea, acceptarea moștenirii poate rezulta și din fapte, iar succesiunea poate fi dezbătută și după mai mulți ani.

Cu toate acestea, amânarea procedurii nu este recomandată, deoarece pot apărea dificultăți în obținerea documentelor, identificarea tuturor moștenitorilor sau soluționarea eventualelor conflicte de familie.

De ce este bine să faci succesiunea cât mai repede

Specialiștii recomandă ca succesiunea să fie dezbătută cât mai curând după decesul proprietarului. Procedura oferă claritate juridică, elimină riscul apariției unor litigii și permite moștenitorilor să dispună liber de bunurile primite.

În practică, cea mai mare problemă apare exact atunci când familia decide să vândă casa, să acceseze fonduri sau să actualizeze actele de proprietate și descoperă că toate aceste operațiuni sunt blocate până la finalizarea succesiunii. De aceea, chiar dacă legea nu obligă moștenitorii să dezbată imediat moștenirea, amânarea acestei proceduri poate transforma o situație simplă într-una complicată și costisitoare.