Ce se întâmplă cu moștenirea dacă unul dintre copii este dezmoștenit prin testament
Mulți români cred că un părinte poate decide prin testament să își lase întreaga avere unei singure persoane și să excludă complet unul dintre copii. În realitate, legea română impune limite clare atunci când vine vorba despre dezmoștenire.
Chiar dacă există un testament, un copil nu poate fi lăsat fără nimic, deoarece are dreptul la o parte minimă din moștenire, numită rezervă succesorală.
Ce este rezerva succesorală și cât primește copilul dezmoștenit
Potrivit Codului Civil, copiii sunt considerați moștenitori rezervatari. Asta înseamnă că legea le garantează o parte din avere, indiferent de dorința exprimată în testament de părintele decedat.
Rezerva succesorală reprezintă jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit legal copilului respectiv dacă nu ar fi existat testament.
De exemplu:
- dacă există doi copii, fiecare ar primi legal câte jumătate din avere;
- dacă unul dintre copii este dezmoștenit prin testament, acesta tot are dreptul la jumătate din partea sa legală.
Astfel, copilul dezmoștenit va primi:
- 1/4 din întreaga moștenire,
iar celălalt copil sau beneficiarul testamentului va primi restul de 3/4.
Restul averii, numit cotitate disponibilă, poate fi lăsat liber altor persoane.
Ce poate face copilul dezmoștenit
Dacă testamentul încalcă dreptul la rezerva succesorală, copilul poate merge în instanță și poate cere reducțiunea testamentului.
Această procedură are rolul de a readuce moștenirea în limitele prevăzute de lege și de a-i acorda copilului partea minimă garantată.
Specialiștii spun că multe procese de succesiune apar tocmai din cauza acestor situații, mai ales atunci când un părinte încearcă să lase întreaga avere:
- unui alt copil,
- unei rude,
- unui partener,
- sau unei persoane din afara familiei.
În ce situații un copil poate pierde complet moștenirea
Există însă și excepții rare în care un copil poate fi exclus total de la moștenire.
Aceste cazuri țin de așa-numita nedemnitate succesorală și apar doar în situații grave prevăzute de lege.
De exemplu, un moștenitor poate pierde dreptul la moștenire dacă:
- a fost condamnat pentru uciderea sau tentativa de omor asupra persoanei decedate;
- a ascuns sau falsificat testamentul;
- ori a comis fapte extrem de grave împotriva defunctului.
În lipsa unor astfel de situații, copilul are dreptul legal la rezerva succesorală, chiar dacă apare într-un testament ca fiind dezmoștenit.
De ce apar tot mai multe conflicte legate de testamente
Avocații spun că multe familii ajung în instanță din cauza neînțelegerilor legate de succesiuni și testamente.
În multe cazuri, părinții încearcă să favorizeze unul dintre copii sau să lase averea unei alte persoane apropiate, fără să țină cont de limitele impuse de lege.
Din acest motiv, specialiștii recomandă ca testamentele și actele de donație să fie făcute cu ajutorul unui notar sau al unui avocat, pentru a evita procesele și conflictele dintre moștenitori.