Ce se întâmplă cu creierul atunci când citim de plăcere. Cercetătorii au găsit beneficii de la copilărie până la bătrânețe

Câteva pagini citite seara, o bandă desenată, un roman sau chiar participarea la un club de lectură pot însemna mai mult decât o modalitate plăcută de petrecere a timpului liber.

O analiză publicată pe 15 septembrie 2026 în revista Psychological Medicine reunește dovezi care asociază lectura de plăcere cu o stare psihică mai bună, performanțe cognitive superioare și, la vârste înaintate, cu un declin cognitiv mai lent.

Analiza este semnată de Barbara Sahakian și Christelle Langley, de la Universitatea Cambridge, împreună cu Vicki Perrin, de la The Queen’s Reading Room. Cercetătoarele subliniază că beneficiile nu par să depindă de alegerea unui anumit gen literar. Cărțile, revistele, benzile desenate, romanele grafice și materialele digitale pot face parte din lectura de plăcere.

Copiii care citesc de mici pot avea avantaje importante

Unele dintre cele mai interesante date provin dintr-o cercetare anterioară realizată pe 10.243 de copii și adolescenți. Rezultatele au asociat lectura de plăcere începută în copilărie cu rezultate mai bune în ceea ce privește atenția, memoria și funcțiile executive, dar și cu performanțe școlare mai bune. Copiii care citeau de plăcere au prezentat, în medie, mai puține probleme legate de sănătatea mintală, mai puțin timp petrecut în fața ecranelor și mai mult somn.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

Cercetătorii au observat și diferențe la nivel cerebral. Lectura timpurie a fost asociată cu suprafețe și volume corticale mai mari în anumite regiuni implicate în limbaj, cogniție și reglarea emoțiilor. Studiul a ținut cont și de mai mulți factori care ar fi putut influența rezultatele, inclusiv educația părinților și venitul familiei.

Interesant este că lectura nu este asociată doar cu dezvoltarea competențelor lingvistice. Autorii analizei arată că există legături și cu performanțele la matematică, cele două activități folosind unele procese cognitive comune, precum memoria, limbajul și funcțiile executive.

Cititul poate conta și pentru adulți

Beneficiile observate nu se opresc odată cu terminarea școlii. În cazul adulților, studiile analizate asociază lectura cu niveluri mai mici de stres, o stare de bine mai bună, mai multă empatie și o senzație redusă de singurătate.

Lectura împreună cu alte persoane ar putea aduce și o componentă socială importantă. Tocmai de aceea cercetătorii menționează cluburile de carte și cititul împreună cu copiii drept activități care pot combina stimularea cognitivă cu interacțiunea socială.

Legătura dintre lectură și riscul de declin cognitiv

O altă direcție analizată privește vârsta înaintată. Studiile longitudinale citate de cercetători indică o asociere între activitățile care stimulează creierul, în special lectura, și un declin cognitiv mai lent și un risc mai redus de demență. Este important însă că vorbim în mare parte despre asocieri statistice, nu despre dovada că simpla lectură poate preveni singură demența.

Mesajul cercetătorilor este, în schimb, unul simplu: lectura este o activitate accesibilă care poate fi cultivată încă din copilărie și continuată toată viața.

Iar pentru cei care nu sunt atrași de romanele clasice, alegerea nu trebuie să se limiteze la acestea. Benzi desenate, romane grafice, reviste sau cărți inspirate de interesele personale ale copilului pot reprezenta punctul de plecare. Importantă este plăcerea de a citi, nu bifarea unei anumite liste de lecturi.

Românii investesc masiv în propria energie. Câți prosumatori sunt în țară, judeţele care produc cel mai mult curent