Ce se întâmplă cu casa părinților dacă frații nu se înțeleg la succesiune. Cine decide împărțirea bunurilor

Moștenirea unei case ajunge de multe ori motiv de conflict între frați, mai ales atunci când unul dintre moștenitori nu este de acord cu succesiunea sau refuză împărțirea bunurilor. În România, astfel de situații sunt extrem de frecvente, iar multe familii ajung să țină ani întregi casele blocate din punct de vedere legal din cauza neînțelegerilor.

Puțini știu însă ce se întâmplă în mod concret atunci când frații nu reușesc să ajungă la un acord privind casa părinților și cine are, în final, puterea de a decide împărțirea bunurilor.

Succesiunea nu poate fi finalizată fără acordul tuturor moștenitorilor

După decesul părinților, moștenitorii trebuie să deschidă succesiunea la notar pentru stabilirea drepturilor asupra bunurilor rămase. Dacă există mai mulți copii, aceștia devin coproprietari asupra casei până la împărțirea oficială a moștenirii.

Problemele apar atunci când unul dintre frați:

Vezi și:

Ce să faci dacă ai vecini gălăgioși la hotel. Sfaturile unui manager hotelier pentru a evita conflictele

• nu se prezintă la notar;
• refuză să semneze actele;
• contestă împărțirea bunurilor;
• sau nu este de acord cu vânzarea casei.

În astfel de situații, succesiunea nu poate fi finalizată pe cale amiabilă. Casa rămâne în indiviziune, ceea ce înseamnă că aparține tuturor moștenitorilor împreună.

Asta înseamnă că niciunul dintre frați nu poate decide singur vânzarea întregului imobil sau modificarea actelor fără acordul celorlalți coproprietari.

Mulți români cred că persoana care a locuit în casă sau care a avut grijă de părinți înainte de deces primește automat locuința. În realitate, acest lucru nu este suficient din punct de vedere legal dacă nu există testament, donație sau contract de întreținere.

Cine decide împărțirea casei dacă frații nu se înțeleg

Atunci când moștenitorii nu ajung la un acord, singura soluție rămâne instanța de judecată. Oricare dintre frați poate cere deschiderea unui partaj judiciar pentru ieșirea din indiviziune.

Judecătorul este cel care stabilește:

• cine are drept la moștenire;
• ce cotă îi revine fiecărui moștenitor;
• dacă locuința poate fi împărțită;
• sau dacă trebuie vândută, iar banii împărțiți între frați.

În anumite cazuri, instanța poate decide ca unul dintre moștenitori să primească întreaga casă, cu obligația de a-i despăgubi pe ceilalți pentru partea care li se cuvine.

Dacă niciunul dintre frați nu poate plăti aceste despăgubiri, judecătorul poate dispune vânzarea imobilului și împărțirea banilor între moștenitori.

Ce se întâmplă dacă unul dintre frați locuiește deja în casă

Cele mai multe conflicte apar atunci când unul dintre copii locuiește deja în casa părinților și refuză să accepte împărțirea bunului.

Chiar dacă locuiește acolo de ani de zile, acest lucru nu îi oferă automat dreptul exclusiv asupra locuinței. Până la finalizarea succesiunii și a partajului, casa aparține tuturor moștenitorilor.

În anumite situații, ceilalți frați pot solicita inclusiv despăgubiri pentru folosirea exclusivă a imobilului.

De ce mulți români ajung în procese lungi după succesiune

În România există numeroase locuințe pentru care succesiunea nu a fost făcută nici după zeci de ani. De cele mai multe ori, motivele sunt conflictele dintre frați, lipsa banilor sau refuzul unuia dintre moștenitori de a participa la procedură.

Specialiștii recomandă ca succesiunea să fie deschisă cât mai repede după deces și rezolvată, dacă este posibil, pe cale amiabilă. În caz contrar, conflictele dintre moștenitori pot duce la procese lungi și costisitoare, iar casa rămâne blocată juridic pentru mult timp.