Ce ne așteaptă după majorarea prețului la carburanți. Efectul scumpirilor în lanț

Creșterea prețurilor la carburanți începe deja să se resimtă în buzunarele șoferilor, iar efectele ar putea merge mult dincolo de costul unui plin. Benzina a trecut de pragul de 8 lei pe litru în toate stațiile operate de OMV Petrom, după ce compania a aplicat o majorare de aproximativ 15 bani pe litru atât pentru benzină, cât și pentru motorină. Este prima ajustare de acest tip consemnată pe piața locală, după izbucnirea conflictului din Iran, iar analiștii o consideră una consistentă pentru o singură intervenție.

Primele creșteri ale prețurilor la pompă

Mișcarea nu a rămas izolată. Lukoil a operat o creștere similară: motorina s-a scumpit cu circa 15 bani pe litru, iar benzina cu 14 bani. În Capitală, prețurile la pompă au ajuns la peste 8,4 lei pentru diesel și peste 8 lei pentru benzina standard. De regulă, atunci când liderul pieței modifică tarifele, ceilalți jucători importanți, precum MOL sau Rompetrol, urmează rapid aceeași tendință, astfel că scumpirile tind să se generalizeze la nivel național.

Contextul general este unul tensionat. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a dus la creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului, pe fondul temerilor privind posibile blocaje în aprovizionarea globală. România, deși produce o parte din necesarul intern, este conectată la piața globală, iar prețurile la pompă sunt influențate direct de evoluția barilului, dar și de nivelul taxelor interne. Accizele și TVA-ul reprezintă o componentă importantă din prețul final plătit de consumator.

Un studiu al unei bănci europene arată că România este a doua cea mai vulnerabilă țară din regiune în fața scumpirilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Estimările indică faptul că o majorare cu 20% a prețului petrolului ar putea adăuga aproximativ un punct procentual la rata inflației din țara noastră.

Vezi și:

Uniforma școlară ar putea deveni obligatorie din nou. Statul ar urma să plătească ținutele elevilor din familii vulnerabile

Scumpiri la raft pentru români

Profesorul de economie Cristian Păun a explicat, la Antena 3 CNN, că o nouă spirală inflaționistă riscă să compromită obiectivele de creștere economică. Potrivit acestuia, inflația funcționează ca o taxă ascunsă, erodând puterea de cumpărare. În plus, creșterea prețurilor duce, inevitabil, la dobânzi mai mari, deoarece costul creditării reflectă anticipațiile inflaționiste.

Cu alte cuvinte, dacă prețurile cresc, dar veniturile rămân pe loc, consumul scade. Iar într-o economie care deja dă semne de stagnare, orice nou puseu inflaționist afectează direct PIB-ul real, care se calculează prin eliminarea efectului inflației. După o perioadă în care inflația părea să intre pe o pantă descendentă, noile tensiuni externe ar putea inversa trendul.

Efectele majorării carburanților nu se opresc la stațiile de alimentare. Transportul este un element esențial în costul final al aproape tuturor bunurilor. De la alimente și produse de bază, până la materiale de construcții sau servicii de curierat, toate depind de combustibil. Primul impact vizibil va fi, cel mai probabil, la raft. Costurile mai mari de transport și distribuție vor fi transferate, treptat, în prețurile produselor. Într-un climat deja tensionat de inflație, aceste ajustări pot accentua presiunea asupra bugetelor familiilor.

Se ia în calcul reducerea accizelor

Autoritățile au menționat că analizează posibilitatea reducerii accizelor la benzină și motorină, pentru a tempera efectele scumpirilor globale. O astfel de măsură ar putea amortiza parțial creșterea prețurilor, însă impactul bugetar ar trebui atent evaluat.

În lipsa unor intervenții eficiente și dacă tensiunile internaționale persistă, România s-ar putea confrunta cu un nou val de scumpiri în lanț, care să afecteze nu doar costul transportului, ci întreaga economie. Iar pentru consumatori, acest lucru înseamnă un trai mai scump și o presiune suplimentară asupra nivelului de trai.