Ce înseamnă o rectificare bugetară și de ce Guvernul va face două până la finalul anului. Cine primește bani de urgență

Spitalele, serviciile de ambulanță și pompierii ar urma să primească bani suplimentari în regim de urgență până la sfârșitul lunii octombrie, după învestirea Guvernului Niculescu. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat două rectificări bugetare într-un interval de numai câteva săptămâni: prima va acoperi problemele urgente de funcționare ale instituțiilor, iar cea de-a doua, programată pentru finalul lunii noiembrie, va face „reglajele” necesare înainte de încheierea anului.

Ce înseamnă, de fapt, o rectificare bugetară

Bugetul de stat stabilește la începutul anului câți bani estimează Guvernul că va încasa și cum vor fi împărțiți aceștia între ministere și instituții. Realitatea poate arăta însă diferit după câteva luni: unele instituții consumă mai mult decât s-a estimat, apar cheltuieli neprevăzute, iar alte programe folosesc mai puțini bani.

Rectificarea bugetară permite Guvernului să refacă această împărțire. Practic, unele instituții pot primi fonduri suplimentare, în timp ce sumele neutilizate în alte zone pot fi reduse sau redistribuite.

De această dată, Alexandru Nazare vorbește despre două etape.

Vezi și:

Schimbare la SGR. Unde vor putea românii să recicleze PET-urile și cum își vor recupera cei 50 de bani

„O primă rectificare până la finalul lunii octombrie care să acopere cheltuieli de funcționare și nevoile stringente pentru toți ordonatorii. O parte dintre ele este identificată, o parte urmează să fie identificată și o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie”, a explicat ministrul.

Ambulanțele și pompierii au nevoie urgentă de bani

Prima rectificare va funcționa practic ca o intervenție de urgență. Guvernul vrea să asigure fondurile necesare instituțiilor care riscă să întâmpine probleme de funcționare până la sfârșitul anului.

Printre priorități se află Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății, serviciile de ambulanță și Ministerul Afacerilor Interne. În unele situații trebuie acoperite inclusiv cheltuielile cu combustibilul.

„Avem sume identificate și le vom acoperi la rectificare, astfel încât să nu fie probleme până la finalul anului”, a declarat Nazare.

Valoarea totală a primei rectificări nu este cunoscută deocamdată. Necesarul exact va fi stabilit după învestirea noului Guvern, când fiecare ministru și ordonator de credite va trebui să verifice situația financiară a instituțiilor pe care le conduce.

Vezi și:

Pe ce se duc banii statului, potrivit bugetarilor. 7 din 10 nu văd rezultate clare, iar achizițiile inutile sunt principala sursă de risipă

Ce se întâmplă dacă statului nu-i ajung banii până în decembrie. Variantele pentru acoperirea facturilor și investițiilor

A doua rectificare vine la sfârșitul lui noiembrie

După rezolvarea urgențelor, Ministerul Finanțelor pregătește o a doua intervenție, descrisă drept o rectificare „de reglaj”.

Aceasta ar trebui să arate mai clar ce instituții mai au nevoie de bani pentru ultima parte a anului, unde au rămas fonduri neutilizate și ce obligații suplimentare trebuie plătite. Miza este ca toate aceste operațiuni să fie realizate fără ca România să depășească ținta de deficit bugetar.

Deficitul apare atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează din taxe, impozite și alte venituri. Diferența trebuie acoperită, în principal, prin împrumuturi. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare sunt mai mari, cu atât crește presiunea asupra datoriei și asupra costurilor la care România se împrumută.

Nazare admite că există riscuri atât pentru 2026, cât și pentru 2027.

Energie, PNRR și facturi de miliarde de lei

Problema este că spitalele sau serviciile de urgență reprezintă doar o parte din presiunile existente asupra bugetului. În energie, statul a achitat deja peste cinci miliarde de lei pentru schemele de compensare a prețurilor la electricitate și gaze. Obligațiile încă neachitate ar putea ajunge la alte 5-8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală realizată de ANRE.

O presiune și mai mare vine din justiție. Sumele datorate magistraților în baza unor hotărâri judecătorești definitive sunt estimate la aproximativ 12,7-13 miliarde de lei. Guvernul analizează plata acestora în tranșe, tocmai pentru ca achitarea unei sume atât de mari într-un interval scurt să nu afecteze puternic deficitul.

Există necunoscute și în privința PNRR. România așteaptă rambursări aferente cererilor de plată cinci și șase, dar trebuie să găsească bani și pentru anumite proiecte care nu au fost finalizate la timp și ale căror costuri nu mai pot fi acoperite în formula inițială din fonduri europene.

De ce contează deficitul pentru români

Pentru populație, discuțiile despre deficit și rectificări pot părea abstracte, dar efectele pot deveni foarte concrete.

Dacă statul trebuie să împrumute sume tot mai mari, o parte mai importantă din buget va fi folosită ulterior pentru plata dobânzilor. Aceștia sunt bani care nu mai pot merge către spitale, școli, infrastructură sau alte servicii publice. În plus, problemele fiscale pot influența costurile de finanțare ale țării și încrederea investitorilor.

În acest context, Nazare a invocat și evaluarea Moody’s, potrivit căreia stabilitatea politică, adoptarea unui buget credibil pentru 2027 și continuarea reducerii deficitului sunt importante pentru profilul financiar al României.

„Nu este suficient să declarăm că ne asumăm continuarea direcției”, susține ministrul, care avertizează că angajamentele trebuie susținute prin execuția efectivă a bugetului.

Bugetul pentru 2027, următorul test important

Cele două rectificări vor rezolva în primul rând problemele rămase până la sfârșitul lui 2026. Testul mai dificil va veni însă odată cu construirea bugetului pentru anul următor.

Guvernul va trebui să pună în balanță cheltuielile curente ale statului, investițiile, proiectele europene, datoriile acumulate și obiectivul de reducere a deficitului.

Prima rectificare va încerca, așadar, să stingă urgențele: bani pentru funcționarea instituțiilor și pentru servicii esențiale precum ambulanțele și intervențiile de urgență. Cea de la sfârșitul lunii noiembrie va arăta mai clar cât de mare este nota de plată cu care România încheie anul și cât spațiu financiar îi mai rămâne noului Guvern înainte de bugetul pentru 2027.

Pe ce se duc banii statului, potrivit bugetarilor. 7 din 10 nu văd rezultate clare, iar achizițiile inutile sunt principala sursă de risipă