Ce este portofelul electronic de identitate şi ce informaţii conţine. Va fi implementat până la finalul anului

România intră într-o etapă decisivă a digitalizării odată cu pregătirea Portofelului european pentru identitate digitală (EUDI Wallet), o aplicație care va permite identificarea, autentificarea și semnarea documentelor direct de pe telefon. Cătălin Giulescu, Director al Direcției pentru Evidența Populației, a explicat în cadrul evenimentului „Identitate: de la cartea electronică la portofelul european” cum va transforma acest instrument viața românilor.

Un instrument obligatoriu la nivel european

Portofelul digital devine obligatoriu pentru toate statele membre UE, fiecare fiind responsabilă de dezvoltarea propriului sistem. Pentru cetățeni, aplicația va însemna acces mai rapid la servicii publice și private, fără dosare cu acte, fără copii după documente și fără dependență de ghișee.

Un avantaj esențial: utilizatorul va decide ce date partajează.

Giulescu a subliniat că, spre deosebire de fotocopiile fizice care circulă necontrolat, portofelul digital va permite selectarea strictă a informațiilor transmise către instituții sau furnizori de servicii.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Cum va funcționa în practică

Un exemplu dat de reprezentantul MAI privește interacțiunea cu poliția rutieră: șoferul va putea transmite permisul digital printr-un simplu cod QR, documentul având aceeași valoare juridică precum originalul fizic.

Portofelul va integra și cartea electronică de identitate, utilizată pentru înrolare și autentificare. În prezent, peste 1,5 milioane de români dețin acest tip de document.

De ce nu mai apare domiciliul pe noul buletin

Giulescu a explicat că eliminarea adresei este o aplicare a principiului „data minimization” din GDPR. Scopul a fost să demonstreze că multe servicii nu au nevoie, în realitate, de această informație.

Cu toate acestea, au existat situații în care cetățenii au fost nevoiți să prezinte acte suplimentare la ghișee, semn că administrația încă se adaptează la schimbare.

Conștientizarea scăzută, un obstacol real

Directorul DEP a avertizat că românii nu sunt suficient educați în privința protecției datelor, deși expun zilnic informații sensibile în mediul online.

El a subliniat că protejarea datelor este o responsabilitate împărțită între stat și cetățean și că utilizarea portofelului digital va deveni firească odată cu creșterea nivelului de conștientizare.

Administrație nepregătită și rezistență la schimbare

Deși infrastructura tehnică există, implementarea este frânată de probleme interne din instituții.

Giulescu a vorbit despre lipsa de empatie a funcționarilor și despre rezistența acestora față de tehnologii noi, inclusiv inteligența artificială.

El afirmă însă că digitalizarea nu va înlocui oamenii, ci va obliga administrația să ridice standardele serviciilor oferite.

Teste de interoperabilitate la București

În martie, România a găzduit un exercițiu european de interoperabilitate pentru EUDI Wallet, la care au participat 13 organizații și au fost efectuate 44 de teste, dintre care 36 cu succes.

Testele au demonstrat că sistemele dezvoltate în diferite state pot comunica eficient și că ecosistemul este pregătit pentru utilizare reală.

Compania românească certSIGN a prezentat propriile soluții, confirmând compatibilitatea cu standardele europene.

Termene și perspective

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunța că portofelul digital ar putea fi finalizat până la finalul anului. România trebuie să implementeze cel puțin un instrument funcțional până în 2026, potrivit Ministerului Economiei și Digitalizării.

Portofelul european pentru identitate digitală promite să simplifice radica relația dintre stat și cetățean, însă succesul său va depinde atât de modernizarea administrației, cât și de nivelul de educație digitală al utilizatorilor.

Martin Scorsese, criticat după asocierea cu o companie de inteligență artificială. Este acuzat că împinge Hollywood-ul spre AI