Cât de periculoasă este depresurizarea unui avion? Explicațiile unui pilot

Depresurizarea unei aeronave reprezintă una dintre cele mai grave situații de urgență în aviație. Pilotul Cezar Osiceanu explică ce riscuri implică pentru echipaj și pasageri, cum funcționează sistemele de siguranță și ce proceduri se aplică pentru a evita tragediile. Incidentul recent de pe Aeroportul Otopeni oferă un exemplu clar al modului în care se gestionează aceste alerte.

Ce riscuri prezintă depresurizarea la altitudine mare

Depresurizarea bruscă a unei aeronave reprezintă o situație extrem de periculoasă, care poate declanșa hipoxia în doar câteva secunde, mai ales la altitudini de 14.000 de metri.

La altitudini mai joase, intervalul de reacție se poate extinde până la aproximativ un minut. În astfel de momente, echipajul trebuie să acționeze rapid pentru a preveni pierderea conștienței a piloților și a pasagerilor.

”Trebuie să facem o corecție foarte importantă. Acest caz special intră în categoria mesajelor de Mayday, adică gândiți-vă că avionul respectiv se depresurizează brusc, el trebuie să coboare imediat de urgență”, explică pilotul Cezar Osiceanu, potrivit Digi24.

Există două tipuri principale de depresurizare: rapidă și lentă. Cea lentă poate fi la fel de periculoasă, fiind adesea greu de detectat. Cezar Osiceanu amintește cazul companiei Helios, când depresurizarea lentă a dus la incapacitatea piloților de a răspunde corespunzător, iar avionul s-a prăbușit după ce rămăsese fără combustibil.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

Cum funcționează mesajele Mayday și PAN-PAN

În cazul unei depresurizări, alertarea imediată a autorităților de la sol este esențială pentru siguranța pasagerilor și a echipajului. Aceasta implică mobilizarea simultană a tuturor structurilor de intervenție – echipe medicale, pompieri, poliție, vamă și alte servicii – care trebuie să fie pregătite pentru eventualitatea producerii unui incident major.

”Procedura de alertare este o procedură internațională obligatorie de urmat. În momentul în care s-a lansat mesajul de Mayday, din acel moment organele de dirijare de la sol alertează toate sistemele – medicale, pompieri, vamă, poliție și așa mai departe – care trebuie să fie pregătite în cazul posibil al producerii unei catastrofe. Deci, din punctul acesta de vedere, a fost totul ca la carte,” detaliază Osiceanu.

Odată ce aeronava coboară la altitudinea de siguranță și situația se stabilizează, nivelul de alertă se reduce, iar mesajul Mayday se poate transforma în PAN-PAN, indicând o urgență mai puțin critică. Această schimbare permite echipajului să gestioneze evenimentul cu calm, fără a provoca panică și fără a perturba semnificativ traficul aerian.

Ce sisteme și pregătiri protejează pasagerii

Aeronavele comerciale sunt proiectate cu multiple niveluri de siguranță, astfel încât orice sistem critic să fie dublat sau chiar triplat. În cazul sistemului de presurizare, există comenzi automate și manuale care permit trecerea imediată pe un sistem de rezervă dacă primul cedează.

”În aviație există întotdeauna, absolut toate mecanismele, sistemele și așa mai departe sunt dublate. În cazul sistemului de presurizare există o comandă, două comenzi automate și o comandă manuală. În momentul în care cedează un sistem de presurizare, se trece automat pe celălalt sistem de rezervă”, explică pilotul.

Dacă nici sistemele automate nu răspund, echipajul poate interveni manual, folosindu-și antrenamentul riguros. Piloții efectuează regulat simulări de coborâri de urgență cu depresurizare rapidă pentru a fi pregătiți să gestioneze situații extreme.

În plus, manevrele de așteptare înainte de aterizare permit consumarea combustibilului, asigurând astfel o aterizare în siguranță. În cazul incidentului de pe Otopeni, aeronava a aterizat fără probleme și ulterior și-a reluat zborul spre Egipt, demonstrând eficiența sistemelor de siguranță și a pregătirii echipajului.