Cât citește un copil la sfârșitul clasei I. Diferențe mari între elevii care au început școala cu niveluri diferite

La sfârșitul clasei I, un grup de copii care porniseră cu dificultăți citea, în medie, 26 de cuvinte corecte pe minut, față de 69 în cazul colegilor cu achiziții inițiale foarte bune, pe texte de aceeași dificultate. Comparația apare într-o analiză a progresului a peste 1.500 de elevi participanți la programul Școli cu scLipici. Cifrele descriu rezultatele grupurilor evaluate, nu un prag obligatoriu pe care trebuie să îl atingă fiecare copil.

De la 11 la 69 de cuvinte corecte pe minut

Maria Kovacs și Bianca Balea au urmărit evoluția copiilor în trei momente: la sfârșitul clasei pregătitoare, la începutul clasei I și la finalul acesteia. În analiza publicată în „Descâlcim literația”, autoarele prezintă rezultatele în funcție de nivelul inițial și de complexitatea textelor citite.

Dintre cei 128 de copii care au încheiat clasa pregătitoare sub nivelul așteptat, jumătate au ajuns, la finalul clasei I, să citească texte de dificultate intermediară, denumită P. Acești 64 de elevi au avut o medie de 26 de cuvinte corecte pe minut, comparativ cu 69 în grupul colegilor care porniseră cu achiziții foarte bune sau excelente.

Alți 30 de copii din grupul cu dificultăți inițiale au ajuns la nivelul I, cel mai complex dintre cele folosite în evaluare. Ei citeau în medie 38 de cuvinte corecte pe minut, față de 63 în cazul colegilor cu un început foarte bun, evaluați la același nivel.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Pentru 34 de copii, peste un sfert din grupul cu rezultate inițiale slabe, citirea a rămas la nivelul cel mai simplu, PP. Media lor era de 11 cuvinte corecte pe minut.

„Datele sugerează, prin urmare, că nivelul de la care copilul pornește în clasa I este un factor important pentru traiectoria ulterioară a citirii”, explică Maria Kovacs și Bianca Balea.

Copiii au progresat, dar nu toți au recuperat aceeași parte din decalaj.

Citirea rapidă nu înseamnă automat înțelegerea textului

Evaluarea a urmărit atât numărul cuvintelor citite corect, cât și capacitatea copilului de a înțelege textul. Învățătoarele au adresat întrebări despre informații prezentate explicit, deducții și sensul unor cuvinte sau expresii.

Dintre cei 64 de copii cu dificultăți inițiale care au ajuns la nivelul intermediar, 15% au demonstrat o înțelegere foarte bună. Alți 41% au avut o înțelegere bună, iar 44% rezultate slabe la această componentă.

În grupul celor 30 care au ajuns la textele cele mai complexe, 21% au avut rezultate foarte bune la înțelegere, 46% bune și 33% slabe. Un copil poate, așadar, să pronunțe corect cuvintele și totuși să întâmpine dificultăți când trebuie să explice ce a citit.

Dacă urmărești progresul copilului tău, viteza este doar una dintre informațiile relevante. În această evaluare, performanța a fost analizată împreună cu dificultatea textului și răspunsurile la întrebările de înțelegere.

CITEȘTE ȘI: Rezultatele finale la Evaluarea Națională 2026 au fost publicate. Notele după contestații în fiecare județ

Ce legătură apare între mediul familial și citire

În grupul celor 128 de copii cu cele mai slabe rezultate inițiale, 80% beneficiau de bursă socială. Autoarele au folosit acest indicator pentru analiza statutului socioeconomic, în timp ce proporția beneficiarilor din întreaga cohortă era de 51%.

Diferențele au apărut și între copiii care porniseră cu achiziții foarte bune. Pe textele intermediare, beneficiarii de bursă socială citeau în medie cu 17 cuvinte corecte pe minut mai puțin decât colegii fără bursă.

În grupul evaluat pe texte mai complexe, diferența de fluență s-a redus la 13 cuvinte pe minut. La înțelegerea foarte bună a textului, decalajul dintre beneficiarii și nebeneficiarii de bursă era de două puncte procentuale.

Aceste rezultate descriu grupurile observate și nu demonstrează că atingerea unui anumit nivel de citire elimină influența mediului familial. Analiza nu este reprezentativă pentru toți elevii din România: 89% dintre clasele participante sunt din mediul rural.

CITEȘTE ȘI: Criză de profesori calificați în școlile din București. La ce materii se găsesc tot mai greu cadre didactice

De ce autoarele recomandă texte adaptate fiecărui elev

Copiii au fost evaluați individual, pe texte la prima vedere, folosind un „inventar de citire”. Pentru 1.513 elevi din 108 clase au existat date complete la toate cele trei evaluări, iar textele au fost alese în funcție de achizițiile demonstrate anterior.

Programul urmărește identificarea nivelului fiecărui copil, astfel încât învățătorul să poată adapta activitățile. Un elev care încă descifrează cuvintele și unul care citește fluent pot avea nevoie de texte și exerciții diferite.

„Foarte evident, dintr-o privire aruncată în oricare manual de Comunicare în limba română, clasa I, această logică de predare a citirii este mai puțin răspândită în sistemul nostru de învățământ: toți copiii dintr-o clasă învață (sau nu) din același manual”, scriu autoarele.

Recomandările lor vizează identificarea timpurie a dificultăților și predarea diferențiată.

Rezultatele urmăresc progresul participanților, fără să stabilească exact cât se datorează intervenției, în lipsa unui grup de comparație.

„Ca imagine de ansamblu, rezultatele indică faptul că progresul în clasa I ar trebui analizat prin raportare la punctul de plecare al copilului și la nivelul de complexitate al textului pe care acesta îl poate citi”, precizează Maria Kovacs și Bianca Balea.

Bitcoin și Ethereum ar putea avea o nouă problemă: AI ar putea ajunge să spargă matematica din spatele portofelelor crypto