Blocul Patria va intra în consolidare. Proiectat de nepotul lui Ion Creangă, a fost prima mare clădire modernistă din București

Una dintre clădirile emblematice ale Bucureștiului, cunoscută astăzi drept Blocul Patria sau fostul Bloc ARO, urmează să intre într-un amplu proces de consolidare. Imobilul, aflat pe bulevardul Magheru, nu este doar o construcție importantă din punct de vedere arhitectural, ci și un simbol al modernizării Capitalei în perioada interbelică.

Blocul Patria, un simbol al modernismului interbelic

Proiectată de arhitectul Horia Creangă, nepotul marelui scriitor Ion Creangă, clădirea a fost considerată prima mare construcție modernistă din București. La momentul ridicării sale, aceasta a stârnit reacții puternice, fiind o ruptură radicală față de stilurile arhitecturale tradiționale ale orașului.

După Marea Unire, Bucureștiul a intrat într-un amplu proces de transformare urbană, inspirat de marile capitale europene. În acest context, o nouă generație de arhitecți români a început să promoveze stilul modernist, iar printre pionieri s-a numărat Marcel Iancu.

La scurt timp, Horia Creangă a dus acest curent la un alt nivel, proiectând în 1929 Blocul ARO, o clădire care avea să devină un adevărat manifest arhitectural. Amplasată pe actualul bulevard Magheru, aceasta a contribuit decisiv la conturarea uneia dintre cele mai moderne artere ale Capitalei.

Vezi și:

Românii vor avea patru zile libere la rând. Când este programată următoarea minivacanță

Vila Marghiloman, demolată pentru a se construi blocul Patria

Ridicat pe locul unei clădiri-simbol

Înainte de apariția blocului, pe acel teren se afla casa fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman. Construită de arhitectul Petre Antonescu la începutul anilor 1910, locuința era considerată una dintre cele mai frumoase din București și fusese supranumită „Micul Luvru”, datorită eleganței sale inspirate din arhitectura pariziană.

După moartea lui Marghiloman, imobilul a fost vândut și, în cele din urmă, demolat în 1931 pentru a face loc noii construcții moderniste. Decizia a fost una controversată, dar a deschis calea unei noi epoci arhitecturale.

Un proiect născut „într-o noapte” și contestat de contemporani

Blocul ARO a fost realizat în urma unui concurs organizat de compania Asigurarea Românească. Echipa câștigătoare, formată din Horia Creangă, Ionel Creangă și Lucia Dumbrăveanu, a propus un concept complet diferit de ceea ce exista până atunci în București. Arhitectul povestea că a conceput proiectul „într-o noapte”, imaginând dintr-o dată forma și volumetria clădirii. Cu toate acestea, implementarea a fost dificilă, din cauza bugetului limitat și a contextului economic marcat de începutul crizei economice mondiale.

La momentul inaugurării, clădirea a fost intens criticată. Arhitecta Henriette Delavrancea și pictorul Bogdan Catul s-au numărat printre vocile care au contestat estetica modernistă a imobilului, considerând-o prea îndrăzneață pentru gusturile epocii.

Blocul Patria (Foto: Facebook)

O clădire multifuncțională și inovatoare

Blocul ARO a fost conceput ca un imobil multifuncțional, incluzând locuințe, birouri și spații comerciale. Structura sa cuprinde mai multe corpuri de clădire, cu înălțimi variabile între patru și zece etaje, inclusiv un turn central impunător. Un element definitoriu al clădirii a fost cinematograful ARO, inaugurat în 1935 și realizat sub coordonarea arhitectului Haralamb Georgescu. Cu o capacitate de aproximativ 1.200 de locuri și dotări moderne pentru acea vreme, inclusiv aer condiționat, sala era una dintre cele mai avansate din București.

De-a lungul timpului, clădirea a devenit celebră și pentru cinematograful Patria, dar și pentru barul „Melody”, locuri frecventate de generații întregi de bucureșteni.

Degradare și necesitatea consolidării

În prezent, imobilul se află într-o stare avansată de degradare și este încadrat în clasa I de risc seismic. Fațadele sunt deteriorate, tencuiala este căzută pe alocuri, iar aspectul general reflectă lipsa unor intervenții majore de-a lungul anilor.

Consolidarea anunțată de Ciprian Ciucu, primarul Capitalei, reprezintă astfel un pas esențial pentru salvarea uneia dintre cele mai importante clădiri din patrimoniul modernist al Capitalei. Conform acestuia, PMB va suporta cea mai mare parte din costuri, iar intervenția nu vizează doar siguranța structurală, ci și redarea valorii arhitecturale a imobilului.

„Proiectul este gata, dar, din câte înțeleg, există neîncredere în rândul cetățenilor care locuiesc în Blocul Patria în ceea ce privește costul intervenției. De aceea, noi, primăria, o să avem o discuție cu ei, să le spunem care este costul maximal al intervenției, pentru că un deviz este o chestie tehnică. Un deviz, de exemplu, îți dă un cost maximal, iar ei l-au văzut acolo.

Cetățenii au un cost maximal și atunci se raportează la el și le este frică că o să ajungă să plătească zeci de mii de euro. Și, atunci, ceea ce am propus este să venim cu un plafon. Dacă va fi mai mult de atât, să intre în costul primăriei, pentru că nu mai putem lăsa acest obiectiv așa”, a declarat Ciucu.

Blocul Patria nu este doar o clădire, ci o pagină importantă din istoria Bucureștiului. Restaurarea sa poate însemna nu doar protejarea trecutului, ci și o reconectare a orașului cu una dintre cele mai curajoase etape ale dezvoltării sale urbane.

Inteligența artificială de la Facebook te ajută să postezi în funcție de trendurile virale. Cum îți inspiră postările viitoare