Avertismentul Guvernului despre educația de calitate din România. Cum a ajuns învățământul din țara noastră la coada Europei

România are o problemă pe care statul o recunoaște, negru pe alb, într-un document oficial: educația este domeniul în care țara se află cel mai departe de țintele asumate la nivel european și internațional. Nu e doar un decalaj mare față de media UE, ci și un trend negativ, adică lucrurile nu se îndreaptă, ci se înrăutățesc.

„Concluzia apare în Raportul anual de monitorizare pentru anul 2024 al Planului Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, prezentat pe 18 decembrie 2025 în cadrul comitetului interdepartamental pentru dezvoltare durabilă. Potrivit documentului, relatat de Edupedu, Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4 (educație de calitate) este cel mai problematic pentru România: „-90,88% față de media UE” și „regres -1,6”.”

Ce spune raportul guvernului și de ce contează

Raportul pornește de la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), setul de 17 ținte globale asumate de statele membre ONU pentru Agenda 2030. În această arhitectură, educația nu e tratată ca un capitol izolat, ci ca o piesă care influențează ocuparea, sănătatea, coeziunea socială și chiar participarea democratică.

Problema majoră scoasă în evidență este că, deși România are strategii, programe și planuri declarativ „aliniate” cu obiectivele, rezultatele nu urmează aceeași direcție. Raportul plasează educația într-un „cluster de performanță scăzută”, alături de domenii precum sănătatea, munca decentă, inovarea și calitatea instituțiilor, sugerând că slăbiciunile din școală se văd rapid în restul societății.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

De ce România pierde la educație: abandon școlar și competențe digitale

Documentul indică două explicații principale pentru scorul foarte slab la ODD 4: abandonul școlar ridicat și deficitul de competențe digitale.
Nu sunt doar formule generale, ci probleme care apar și în statisticile europene recente.

De exemplu, Eurostat arată că, în 2024, România a avut cea mai mare pondere de tineri (18-24 de ani) care părăsesc timpuriu educația și formarea, 16,8%, peste media UE (în jur de 9,3% la nivelul Uniunii).
În paralel, la capitolul abilități digitale de bază, România rămâne mult sub media europeană: în rapoartele europene despre „Deceniul digital”, scorurile citate pentru România sunt în jur de 27-28% populație cu competențe digitale de bază, față de aproximativ 55-56% media UE.

Ce recomandă documentul și ce înseamnă practic pentru școli

În secțiunea de recomandări, raportul nu merge pe ideea de „tăieri” sau austeritate, ci pe intervenții directe în calitate și echitate: reducerea abandonului prin burse mai mari și sprijin pentru transportul elevilor din mediul rural, modernizarea curriculei cu educație digitală, financiară și antreprenorială, plus un program de mentorat pentru profesori, în care cadrele cu experiență să sprijine colegii la început de drum.

Tot acolo apare și accentul pe digitalizarea educației, cu acces mai larg la platforme de e-learning și materiale interactive, tocmai pentru că lipsa competențelor digitale e tratată ca o cauză de fond.
Edupedu.ro
Practic, mesajul pentru sistem este că nu ajunge să ai programe „pe hârtie” și corelări cu strategii mari; fără măsuri care se văd în școli (sprijin real pentru elevii vulnerabili, infrastructură și formare, profesori susținuți), România riscă să rămână blocată în același cerc: abandon mai mare, rezultate mai slabe, decalaj mai mare față de UE.

Bitcoin se prăbușește, iar piața cripto pierde trilioane de dolari. Legătura cu febra AI